Masteratul didactic, o promisiune scoasă de la naftalină

Recent, ministrul Educației a readus în discuție, după mai mulți ani de stagnare, ideea de introducere a masterului didactic în universități, prevedere inclusă în Legea Educației Naționale încă din 2011, dar care nu a fost pusă în aplicare și evitată apoi aproape o jumătate de deceniu. Deși la început, reprezentanții universitari au privit cu scepticism această nouă modalitate de pregătire a cadrelor didactice, acum par să se uite spre ea cu mare indulgență, majoritatea fiind de părere că efectele adoptării acesteia vor fi totuși pozitive și că ministerul ar trebui să ia hotărîrea de a o pune în aplicare. Dacă se va decide implementarea unui master didactic, tinerii care vor să devină cadre didactice vor putea urma încă din timpul licenței o serie de cursuri de psihopedagogie, urmînd ca la master să se poată orienta spre cel didactic, fără a fi nevoiți să treacă mai întîi prin cel profesional.

În 2011 se punea pentru prima da­­tă în discuție, prin publicarea în Mo­nitorul Oficial a Legii Educației Na­ționale nr. 1/2011, im­ple­men­ta­rea de către universități a masterului di­dactic, o nouă modalitate de pre­gă­tire psihopedagogică în decursul a doi ani de studiu, a celor care in­ten­ționau să se îndrepte spre catedră. Prac­tic, toți cei care doreau să predea în învățămîntul preuniversitar sau, mai tîrziu, în cel universitar, tre­buiau să urmeze obligatoriu acest mas­terat. Și atunci, dar și în pre­zent, această pregătire era asigurată de că­tre Departamentul pentru Pre­gă­ti­re a Personalului Didactic (DPPD) al fi­ecărei universități, care își împarte în prezent activitatea pe două modu­le de studiu, I și II, licență și master. Pro­punerea cuprinsă în proiectul legislativ a rămas doar la nivel de dez­batere. În anul 2012, a existat un memoriu colectiv al DPPD-urilor din marile centre universitare care a de­terminat amînarea implementării mas­terului cu mai bine de doi ani, argumentînd că lipsa unei me­to­do­logii putea deforma educația celor ca­re s-ar fi înscris la aceste module da­că ar fi fost organizate atunci.

Învățămîntul mînă-n mînă

Însă abia după cinci ani, în lu­na octombrie 2016, ministrul Edu­ca­ți­ei, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, și-a declarat intenția de a scoate de la ser­tar proiectul masteratului di­da­c­tic și de a-l definitiva și implemen­­ta, considerînd pregătirea actuală primită de viitorii profesori drept in­suficientă. În acest sens, de a­pro­xi­mativ o lună, a fost construit un grup de lucru de 18 persoane ca­re, conform prof. univ. dr. Con­stan­tin Cucoș, unul dintre membrii gru­pu­lui și director al DPPD de la Uni­versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), se ocupă cu stabi­li­rea principiilor de funcționare pen­tru adaptarea la sistemul edu­ca­țio­nal actual. Spre deosebire de pro­iec­tul inițial cînd activitatea DPPD-u­ri­lor urma să fie suspendată, iar sin­gu­­­ra pregătire a celor care doreau să ajungă în spatele catedrelor trebu­­ia să se desfășoare în cei doi ani de mas­ter, acum vor exista o serie de cur­suri ce vor fi derulate încă din tim­pul licenței. „Nu s-a ajuns încă la o formulă finală a ordinului de mi­nis­tru și a metodologiei aferente, dar în linii mari se va menține o pre­gă­ti­re inițială, la nivel de licență, prin cî­teva discipline care să sensibili­ze­ze studenții în legătură cu specificita­tea carierei didactice, prin parcurge­rea unor discipline introductive de psi­hopedagogie, de metodică apli­ca­tă și chiar prin efectuarea unui stagiu de practică pentru cunoașterea șco­lii, pentru ca studentul să de­li­be­re­ze, în cunoștință de cauză, după termi­­narea licenței, dacă alege la master va­rianta didactică sau cea pro­fe­sio­nală, academică”, a afirmat prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Cooperarea în prim-plan

Masterul se va desfășura pe par­cursul a doar doi ani și va cu­prin­de materii din domeniul pentru care op­tează studentul, pentru aprofu­n­dare, dar și de natură psi­ho­pe­da­go­gică aplicată, care va fi asigurată de departamentul sau specializarea de profil. Dacă, conform prevederilor din Legea Educației, studenții care vo­iau să devină profesori erau ne­vo­iți să urmeze cursurile de licență, de master profesional timp de doi ani și mai apoi un master didactic, în de­curs de alți doi ani, dar și un alt an de practică, în total opt de ani de stu­diu, acum s-a stabilit că, dacă studen­­tul optează pentru masterul didactic el nu mai este obligat să ur­me­ze și masterul profesional ca să poată pre­da. Cu toate acestea, cei care fac un master profesional și decid ul­te­rior că doresc să urmeze și unul di­dactic o pot face, atît masterul profe­­sional cît și cel didactic putînd fi ur­mate la buget, dacă studentul are me­dia suficient de mare. Este în dis­cuție și o procedură de re­cu­noa­ște­re a creditelor la disciplinele de spe­cialitate, pentru a nu fi nevoiți să le urmeze de două ori. „Inițial în le­ge, problema, din punctul meu de ve­de­re, nu era foarte bine pusă. După ter­minarea licenței, absolventul avea de ales între masteratul profesional și cel didactic și sigur că el se ducea la cel de specialitate. Iar mai apoi el tre­buia să facă masteratul didactic în­că doi ani, ceea ce nu mai face ni­me­ni”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Stan­ciu, director DPPS al USAMV.

Cei doi ani de studiu vor fi îm­păr­țiți în funcție de discipline, astfel că în primele trei semestre va e­xis­ta o
împărțire egală între partea de specialitate, cea psi­ho­pe­da­go­gi­că și cea metodică sau didactică, care va fi oferită de facultate, iar în ultimul semestru se va face un stagiu de pra­ct­ică pedagogică pentru cu­noa­ște­rea mediului didactic, prin asistarea la lec­ții, organizarea unor lecții de pro­bă și a celor finale. Practica pe­da­go­gică va fi realizată în parteneriat cu mediul preuniversitar, existînd atît un responsabil de practică din ca­drul universității, dar și mentori spe­cializați din licee, care îi vor învăța pe studenți detaliile care țin de ma­nagement, de colaborare cu par­te­ne­rii și cu părinții, făcîndu-le cunoscu­­te problemele învățămîntului ro­mâ­nesc. „Masteratele didactice ar re­zol­va această problemă a colaborării – căci așa am putea colabora noi, pro­fesorii de specialitate, cu cei de la psi­hopedagogie și ne-am pune la punct lucrurile. Am curăța jargo­nul de specialitate, care este absolut inu­til pentru profesorii din în­vă­ță­mîn­­tul preuniversitar. Pentru pre­gă­ti­rea unui profesor, noi, cadrele didacti­ce de la universități, ar trebui să fim so­licitați mai mult. Acum totul cade pe preuniversitar, acolo se ia titula­ri­zarea și definitivarea și asta nu e nor­mal”, a adăugat prof. univ. dr. Lu­cia Cifor, prodecan al Facultății de Li­te­re de la UAIC.

În cadrul universității, va fi în­fi­ințat un departament de formare ca­re va gestiona pregătirea, prin co­la­borare, dintre facultățile de Psi­ho­lo­gie și Științe ale Educației, acolo un­de există, și celelalte facultăți. Acea­sta entitate va fi subordonată recto­­ratului. „Noi am propus să se cre­e­ze un consiliu director, care este for­mat din reprezentanți ai tuturor fa­cultăților și, desigur, din membri ai facultății de profil, care să gestio­ne­ze pachetul de topici de specialita­te, de metodică și de pregătire psi­ho­pe­dagogică specializată”, a adă­u­gat prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Conform prof. univ. dr. Con­stan­­tin Cucoș, pachetul de discipline pen­tru mas­terul didactic va fi realizat prin­tr-un alt ordin, altul decît cel la ca­re se lucrează în prezent.
Dacă va fi a­dop­tat legislativ, mas­terul di­dac­tic va fi implementat mai întâi ca un pro­iect pilot, pe o perioadă de trei-pa­tru ani, în ce­le patru ma­ri centre uni­versitare din țară, pen­tru a-i fi ve­rificată va­li­di­tatea. „Pi­lo­ta­rea ur­mea­ză să fie in­te­grată într-un proiect e­uropean, pentru că este nevoie și de monito­ri­­­zare, evaluare, restructu­ra­re ul­te­ri­oa­ră, ceea ce presupune sus­ținere prin anumite costuri. Dacă lu­crurile evoluează normal, și ne re­fe­rim la pa­lierul politic, ministerul sau de­ci­denții co-responsabilii sînt op­ti­miș­ti în stabilirea u­nui nou model de for­mare. Nu to­tul ține de e­chi­pa tehnică ci, mai a­les, de cea po­li­ti­că, decizională. Or, a­cum, pe aceasta nu o cunoșteam”, a adăugat prof. univ. dr. Constantin Cucoș. Dacă după pe­rioada de probă, masterul di­dac­tic va fi a­dop­­tat de drept în uni­ver­sități, va exista o perioadă în care ce­le două formu­le de pregătire se vor desfășura si­mul­tan, pînă când se va institui noua modalitate prin maste­­rul di­dac­tic. Studenții care au în­ce­put în for­­mula veche, cea presupusă de cele două module psihopedagogi­ce, o vor finaliza ca atare, iar cei noi în­scriși vor adopta noua modalitate de pregătire.

Vot de încredere, acordat

Deși instituțiile de învățămînt su­­­perior din Iași sînt de acord cu rea­lizarea unui master didactic, a­ceș­tia au însă nelămuriri cu privire la metodologia, implementarea și stru­­cturarea ciclului de studiu, care au apărut și care au fost dezbătute în 2011, după publicarea Legii E­du­ca­ției. „Legea prevede existența a­ces­tui masterat, iar noi așteptăm de cîți­va ani o metodologie de înființare și de funcționare. Metodologia care ur­mează să fie pu­să pe hîrtie trebuie să reglementeze exact pașii pe care un student trebuie să îi parcurgă pînă a ajunge pro­fesor, pentru că aceasta es­te e­sența procesului Bologna – in­tro­du­cerea rapidă a absolvenților pe pia­ța muncii, care pînă acum a dat re­zultate. Cu siguranță nu s-a pus pro­­blema unei încărcări financiare a instituției, ci urmează ca statul să o­fere finanțare suplimentară”, a a­fir­mat prof. univ. dr. ing. Neculai Eu­gen Seghedin, prorector pentru ac­tivitate didactică și asigurarea ca­li­tă­ții al Universității Tehnice „Gheor­ghe Asachi” din Iași.

Mai mult, spre deosebire de re­ti­­­cența din urmă cu cinci ani în a im­­plementa proiectul la nivel na­țio­nal, acum există o do­rin­ță de avan­sa­re a proiectului ca­re vine chiar din zo­na responsabililor cu în­­vă­ță­mîn­tul preuniversitar. „Mas­­terul didactic es­te absolut ne­ce­sar pen­tru un cadru didactic debutant, care a absolvit o fa­cultate și are o li­cen­ță. Se com­ple­tea­ză cu pre­gă­tirea pro­fe­sională pe care o do­bîn­deș­te în ca­drul fa­cul­tă­ții și îi permi­­te să aibă toate com­pe­ten­țele pentru a se integra în viața unei școli și, bi­ne­în­țe­les, în colecti­vul de profeso­ri din disci­pli­­­na pe ca­re a îmbrățișat-o”, a sus­ținut Bog­dan Gabriel Bâr­zoi, in­spe­ctor general școlar ad­junct al ISJ Iași.

Chiar dacă pentru moment me­todologia masterului didactic este în curs de realizare, iar lucrurile au în­ceput să se miște în comparație cu a­nii trecuți este greu de prevăzut cît de curînd va putea fi stabilită în in­stituții o nouă modalitate de pre­gă­tire a cadrelor didactice, mai ales în contextul în care un factor important de influență va fi constituit de re­zul­tatul alegerilor parlamentare, dar și de concluziile care vor fi trase în ur­ma implementării experimentale a ci­clului de studiu anunțat pentru a­nii ce vor urma.

de Andreea Anton
Florentina Tituleac