Ministerul Educației amînă cercetarea științifică din România
Honoris fără Causa 22 aprilie 2013 Niciun comentariu la Ministerul Educației amînă cercetarea științifică din România 20Cercetarea științifică din România s-a poticnit, de săptămîna trecută, în incertitudini. Bugetul de stat pe 2013 anunțat în februarie prevedea mai puțin de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cercetare, iar luna aceasta Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) a fost înștiințat de către Ministerul Educației Naționale (MEN) că suma alocată a determinat aplicarea unor măsuri de austeritate. Astfel, proiectele aflate deja în derulare vor primi cu pînă la 55% mai puțini bani, iar cele care au cîștigat competiția din noiembrie 2012 sînt afectate deja de o întîrziere de patru luni în ceea ce privește anunțarea lor și, implicit, deschiderea finanțării. În urma demisiei tuturor membrilor CNCS de săptămîna trecută, cercetătorii și responsabilii de proiecte din universitățile de stat ieșene nu pot decît să confirme ceea ce se întîmplă la nivel național. Urcușurile și coborîșurile finanțării și nu proiectele mari, precum laserul de pe Platforma Măgurele-București, au dezechilibrat starea cercetării științifice românești.
Ministrul delegat pentru învățămînt superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, a răspuns săptămîna trecută la demisia celor 17 membri CNCS explicînd că sumele alocate pe ramurile de cercetare ale consiliului se justifică prin faptul că a fost necesară o redistribuire către cele mai slab finanțate pînă acum. CNCS, constituit prin reorganizarea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior (CNCSIS), prin Ordinul de Ministru 3794/ 2011, funcționează pe trei programe care fac parte din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PN II) plus două de cooperare internațională cu Elveția și Franța. Organismul sprijină MEN în coordonarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din programele Resurse Umane, Idei și Capacități. Mihnea Costoiu a explicat că bugetul cercetării pe 2013 este de aproximativ 1.700.000.000 de lei, dintre care o treime va fi direcționat către lucrările pentru proiectul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Pysics” (ELI-NP) al laserului de pe platforma Măgurele-București.
Astfel, pentru programul Idei au fost alocați circa 115 milioane de lei, aproape jumătate din suma așteptată de cercetători, cu motivația că banii au fost redirecționați către Resurse Umane, Capacități și alte două programe din PN II, Parteneriate și Inovare. Totuși, ținînd cont de faptul că finanțarea se face în urma cîștigării unor competiții, conform comunicatului emis de membrii CNCS pe 12 aprilie, proiectele alese în toamna anului trecut pe Resurse Umane și Idei nu au fost încă anunțate și, prin urmare, cercetătorii nu își pot primi banii. Pe de altă parte, pentru Parteneriate s-a lansat deja o competiție pe 10 aprilie, anul acesta, cu un buget mai mare. „Fiecare minister face astfel de mutări. În 2008 s-au făcut, se face și acum. Se taie și se promite că se va da înapoi la un moment dat. La Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» (UMF) sînt în jur de cinci proiecte acum numai la Idei, care vor fi finanțate în 2013 cu 45% din bugetul inițial, dar mai avem și pe alte ramuri. Am și eu unul în derulare. Toate începuseră bine, au fost evaluate după niște principii de calitate, dar nu pot să spun că vreodată au mers lucrurile fără cusur în cercetare. Cum funcționează ceva, cum se strică”, a declarat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu, prorector responsabil cu strategie instituțională, evaluare academică și relații cu organizațiile studențești, sindicale, ONG-uri și comunitatea locală de la UMF Iași.
Ministrul delegat Mihnea Costoiu este de părere, însă, că situația nu este nici pe departe asemănătoare cu cea din 2008-2011, cînd rata de finanțare a proiectelor de tip Idei era cu 20 de procente mai mică decît în ultimii trei ani. „În intervalul 2008-2009 lucrurile au mai funcționat prin prisma proiectelor de finanțare începute anterior acestei perioade. Componenta internă a finanțării cercetării din România a avut sincope. Cu excepția unui singur an, 2011, nu au mai fost lansate competiții la programele majore de cercetare. Înțelegem contextul economic, dar parcă ar fi trebuit să se încerce și alte soluții pe lîngă subfinanțarea la acest nivel. Pentru că cercetarea nu se face în perioade disproporționate. N-a existat o ritmicitate din cauză că centrele, stațiunile și instituțiile de cercetare universitare au avut probleme destul de mari. Mă și mir că au rezistat unele pînă acum”, a declarat conf. univ. dr. Costel Samuil, prodecan al Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași, fost director al Departamentului de Cercetare al USAMV.
Singurele resurse
În universitățile ieșene există, la fel ca în restul centrelor de cercetare din România, două categorii de cercetători. Este vorba de cei care încheie contracte pe perioadă nedeterminată cu o instituție de învățămînt superior, proiectele de cercetare reprezentînd o sursă suplimentară de venit, și cei care depind de finanțarea acestor proiecte. La nivel național, înjumătățirea bugetului pentru cele aflate în derulare în 2013 afectează în jur de 1.500 de cercetători din ambele categorii. „La noi în universitate sînt mai puțini oameni care depind în totalitate de aceste proiecte, financiar vorbind, însă ele au fost concepute în așa fel încît să determine viitorul lor științific dar și cel salarial. Eu mă așteptam să ajungem aici. Cînd nu sînt bani, se mai taie de la educație și cercetare pentru că nu sînt direct productive”, a declarat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu.
Cercetătorii care se susțin financiar exclusiv din proiectele cîștigătoare în competițiile CNCS sînt cei mai afectați din instituțiile de învățămînt superior ieșene. Aceștia fac parte din echipele de cercetare pentru proiecte pentru stimularea constituirii de Tinere Echipe (TE) și de cercetare Postdoctorală (PD).
„În universitatea noastră, de exemplu, sînt implicate în proiecte de acest tip persoane tinere în procent de 40-50%, cercetători doctorali și postdoctorali care puteau, în loc să rămînă pe un astfel de proiect la nivel de postdoc, să plece în străinătate cu un salariu mai mare. Sînt proiecte mari, care durează doi – trei ani și pentru care există o anumită gîndire a activităților astfel încît ele să aibă o anumită continuitate, consistență și abia apoi rezultate”, a declarat prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prorector responsabil cu cercetarea științifică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI). Aceasta a explicat că Politehnica a participat la competiția din toamna anului 2012 cu opt proiecte, însă din cauza faptului că standardele grilelor de evaluare s-au modificat, doar un proiect de tip TE din programul Resurse Umane a fost aprobat pentru finanțare.
Cu jumătate de normă pînă în 2015
Una din observațiile prin care membrii CNCS și-au justificat demisiile a fost aceea că reducerea bugetului pe programul Idei a venit după ce au solicitat MEN să finanțeze prioritar aceste proiecte, în detrimentul celor de pe filiera Resurse Umane. Pentru minister, însă, propunerea nu a fost considerată oportună, întrucît ar duce la tăierea bugetului destinat tinerilor cercetători. În plus, propunerea MEN pentru continuarea proiectelor de tip Idei a fost aceea de a redistribui o parte din bugetul solicitat pentru 2013 în 2014 și 2015. Acest lucru ar putea fi aplicat în cazul proiectelor complexe de Cercetare Exploratorie (PCCE) lansate în 2011 și 2012, urmînd ca cele inițiate în 2008 și aflate acum în ultima etapă să primească finanțare integrală. Redistribuirea va permite lansarea Proiectelor de Cercetare Exploratorie (PCE) – cea de-a doua componentă a ramurei Idei –, care au cîștigat competiția de la sfîrșitul lui 2012. Cercetătorii văd, însă, această procedură, drept o dovadă de incoerență în alocarea bugetului. „Cred că unul din rarele momente faste pentru cercetarea științifică a fost cel din urmă cu doi – patru ani, cînd s-a introdus o mai mare rigoare în planificarea și organizarea competiției pentru finanțare, prin regîndirea criteriilor de selecție, a procedurilor de evaluare și, de asemenea, prin solicitarea colaborării experților străini. Pentru un moment, am avut, atunci, cu toții impresia că alocarea finanțării a devenit mai puțin aleatorie și mai transparentă decît se întîmplă astăzi, cînd ne-am întors de unde am plecat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, directorul unui proiect de tip PCE – Idei, început în 2011. Acesta a explicat faptul că în primul an de desfășurare a cercetării nu au existat probleme din punct de vedere al activităților planificate sau al finanțării. „Acum însă, mai exact din ianuarie 2013, situația a devenit de-a dreptul dramatică și mă îndoiesc de faptul că mai sînt șanse de îndreptare. Dacă finanțarea rămîne cea de acum, diminuată cu aproape 60%, finalizarea proiectului meu și, cred că și a celorlalte, în condițiile prevăzute inițial, este imposibilă. Autoritatea de management s-a angajat ca suma restantă din acest an sa fie reportată anul viitor, dar, judecînd după cele întîmplate pînă acum și cît de netransparent este procesul de luare a deciziilor, mă îndoiesc profund că această promisiune va putea fi ținută”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon.
În condițiile în care procentul din bugetul de stat dedicat cercetării a fost instabil în ultimii cinci ani, universitățile au căutat soluții chiar și în buzunarele proprii. La USAMV, spre exemplu, s-a lansat anul acesta un proiect din fonduri interne care prevede susținerea, din punct de vedere material, a lucrărilor de cercetare științifică inițiate de studenți. „Am încercat să găsim finanțare externă, pe fonduri structurale, pe Proiectele Cadru 7 (n.r.: cel de al șaptelea Program Cadru de Comunități Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative) și am încercat, la o scară mai mică, să ajutăm tinerii din universitate, mai ales preparatori, asistenți, ca să-și consolideze debutul în cercetare, prin granturi interne. Universitatea mai are un singur proiect de cercetare pe PN II, mai are șase proiecte pe Resurse Umane și, în rest, toate s-au încheiat. Dar mai sînt cele finanțate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cele pentru Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) și cele cu agenți economici”, a explicat conf. univ. dr. Costel Samuil.
Procente tăiate cu laserul
Deși o mare parte din bugetul cercetării a fost direcționat anul acesta către proiectul ELI-NP de la Măgurele, din universități această chestiune nu este văzută ca un motiv pentru diminuarea sprijinului față de centrele de cercetare din instituțiile de învățămînt superior. Construirea laserului este un proiect coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, iar o parte dintre costurile implicate sînt acoperite de Uniunea Europeană pe baza unui contract încheiat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică. „Platforma de acolo este una de nivel mondial și trebuie susținută financiar, pentru că altfel este inutilă, e păcat de acea infrastructură și de dotarea respectivă”, a declarat conf. univ. dr. Costel Samuil. Acesta este de părere că cercetătorii vor restrînge din obiective pentru a se încadra în bugetul reconfigurat, lucru care ar putea duce la nerealizarea proiectelor deja începute. „Acesta este marele risc al măsurilor luate de MEN. S-a stabilit deja un anumit management a proiectelor, cît se poate de obiectiv și dacă este dat peste cap, acest lucru se va răsfrînge și asupra calității rezultatelor, dacă ele vor mai exista”, a explicat fostul director al Departamentului de Cercetare al USAMV.
MEN consideră că demisiile din CNCS pot fi soluționate în timp util, astfel încît proiectele aflate în desfășurare să nu fie afectate. Posturile vor fi ocupate de persoanele propuse de universitățile din țară în urma unei solicitări a ministerului din luna februarie. În instituțiile de învățămînt superior, însă, nu golurile din consiliu, ci acelea din buget sînt cele care amenință să blocheze cercetarea științifică în stadiul de proiecte.
Adaugă un comentariu