Observatorul Astronomic de la Iași, în paragină

Conducerea Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” a uitat de Observatorul Astronomic din Iasi, al carui proprietar este. Cladirea veche de 96 de ani are nevoie de lucrari de consolidare si reparatii. De cinci ani de zile insa Universitatea nu a facut decit promisiuni cu privire la renovarea Observatorului. Actualul administrator al cladirii a obtinut, anul trecut, un grant in valoare de 40.000 de euro pentru achizitionare de echipamente noi. Acesta stau momentan in cutii deoarece edificiul inca nu a fost reconditionat. Promisiuni exista, insa fondurile intirzie sa apara.

Cladirea a fost construita in anul 1913, pe dealul Copoului, de catre astronomoul Constantin Popovici. Ridicat intr-un an,  Observatorul avea sa reprezinte un pion important pentru eficientizarea cercetarii astronomice la Iasi. Numai ca sistarea activitatii sale s-a produs prematur. Observatorul nu a mai fost folosit pentru cercetare astronomica de 20 de ani.

Edificiul apartine, de cind a fost construit, Universitatii “Alexandru I. Cuza” din Iasi (UAIC) si intra in patrimoniul acesteia. Momentan, este utilizat in scop didactic de catre studentii de la Facultatea de Matematica, in tutela careia se afla Observatorul. Acestia participa la cursuri de mecanica in laboratorul din incinta cladirii.

Ca orice cladire patrimoniu, si aceasta are ce oferi ochilor curiosi: un radiotelescop ruginit, un seismograf care a functionat in perioada 1951 – 1999 si un oroligiu cu cuart care, completat in timp cu anexe, formeaza un cronograf digital de precizie. Conducerea Facultatii de Matematica da vina pe neglijenta pentru starea in care se afla Observatorul, atit din partea Universitatii cit si a cetatenilor. “Nu exista interes, nici din partea conducerii Universitatii, dar nici din partea comunitatii locale. Cladirea nu este numai patrimoniul UAIC, ci al intregului municipiu”, sustine, prof. univ. dr. Ovidiu Carja, decanul facultatii.

Fostul rector al Universitatii, Dumitru Oprea, declara acum doi ani ca: “Atit Observatorul, cit si Casa Universitarilor, imi creeaza un disconfort cind ma gindesc la aceste obiective care ar fi putut fi mindria noastra. Este o problema extrem de delicata. Printr-o hotarire judecatoreasca, ni s-a blocat orice initiativa in acest sens. Totusi, pina la finalizarea mandatului de rector va trebui sa rezolv si aceasta problema. Stiu ca este un viespar, ca sint multe interese” (“Buna Ziua Iasi”, 14 iulie 2007). Decanul  Ovidiu Carja il acuza insa pe acesta de nepasare. “M-am rugat de-atitea ori de el sa ne ajute in aceasta privinta, insa ne-a ajutat numai cu vorbe. S-au investit bani in altele, care nu zic, au fost importante, dar nici Observatorul nu e mai prejos”.

Aparatura pe baza de rugina

Aparatele vechi si tehnicile cu care este studiat cerul la Iasi fac din Observator un muzeu sarac, fara vizitatori. Seismograful din dotarea Observatorului functioneaza si in prezent, dar rezultatul activitatii sale este trimis direct la Institutul de Fizica Pamintului din Bucuresti. Aparatul este conectat la Internet si transmite automat datele privind activitatea seismografica din zona Moldovei, in capitala. Radiotelescopul nu fost niciodata utilizat si astazi este doar o curiozitate pentru studentii care urca pina la Observator pentru cursurile de Mecanica sau Astronomie. “Nu imi venea sa cred ca exista asa ceva. Am ramas uimit de cit de rudimentara era aparatura acum citeva zeci de ani si cit de greu se obtineau rezultate in acest domeniu. Asta, spre deosebire de tehnologia avansata din prezent, cind pot sa spun ca privesc planeta Saturn in fiecare seara cu cer senin, de la telescopul meu personal”, explica Cosmin Visan, student in anul al doilea la Facultatea de Matematica.

Prin telescopul cel vechi se poate observa luna si vag, planeta Saturn. Pentru Observatorul din Iasi descoperirile recente in domeniul astronomiei sint complet straine.

Grija de astronom

Momentan, apartamentul din Observator este ocupat de un alt fost administrator al cladirii, prof. dr. Iulian Breahna, care a iesit la pensie in anul 2002. Insa de vechea cladire a avut grija si fostul primar al Iasului, actualul presedinte al Consiliului Judetean, Constantin Simirad, care a locuit si el in apartamentul acesteia.  “Simirad si-a cistigat piinea la vremea respectiva de pe urma activitatii sale la Observator. In loc sa ajute cumva la repararea lui a fost de acord cu vinzarea din terenul acestuia. Dar cine sa-i mai inteleaga”, precizeaza decanul Facultatii de Matematica. In ultimii cinci ani, Observatorul il are ca administrator pe Catalin Gales, prof. dr. la Facultatea de Matematica.

Groapa de gunoi a Universitatii

In spatele Observatorului exista din 2007 un depozit in care  sint aruncate gunoaiele Universitatii: saltele, paturi si scaune stricate din caminele studentesti. Pentru ca acesta s-a umplut, deseurile au inceput sa se adune pe spatiul verde din jur. Decanul Facultatii de Matematica a facut demersuri pentru a remedia problema, astfel un al doilea depozit a fost construit. “Macar acum nu mai este groapa de gunoi a Universitatii acolo. M-am impotrivit de la bun inceput. Este inadmisibil sa-ti bati joc in halul asta de un loc care ar trebui sa aiba parte de mult mai mult respect”, a declarat decanul Facultatii de Matematica.

Acesta afirma ca ar trebui mai mult interes si din partea comunitatii locale. In opinia sa, Observatorul ar trebui sustinut si de macar una din institutiile publice.

In stadiu de stand-by

Noua conducere a UAIC ridica sperante celor interesati de reabilitarea cladirii din virful dealului Copou. “S-a discutat in sedintele de Senat ale Universitatii si despre aceasta problema. S-au facut calculele si momentan asteptam sa vina banii. Acum, cind or ajunge, nu se stie”, declara decanul Facultatii de Matematica, prof. dr. Ovidiu Carja. Datorita unor eforturi depuse de profesori de la Matematica, s-a putut achizitiona aparatura noua pentru Observator. Anul trecut s-a obtinut un grant de 40 000 de euro pentru achizitionarea aparaturii necesare unui nou inceput in cercetarea astronomica la Iasi, insa situatia cladirii Observatorului nu permite instalarea echipemantelor. “Avem aparate noi, dar le tinem in cutii deocamdata. Nu le putem utiliza pina nu este consolidata si reparata cladirea. De asemenea inca speram sa reusim sa achizitionam un nou telescop”, informeaza prof. dr. Catalin Gales, cel care are grija acum de cladire.

Potrivit responsabililor Observatorului, studiile de fezabilitate au fost incheiate, precum si toate demersurile pentru inceperea renovarilor. “A fost mai dificil, pentru ca este cladire patrimoniu si in acest caz au mai fost necesare demersuri in plus, dar s-a rezolvat. Pot spune, totusi, ca Observatorul se afla inca in stand-by”, precizeaza Ovidiu Carja.

Astroclubul de rezerva

In Iasi nu exista nici macar un club de astronomi. Pasionatii ieseni de cercetarea cerului se intilnesc pe forumuri nationale si apoi la observatii, fiecare cu telescop individual. “I-am propus domnului profesor Gales sa infiintam un astroclub la Iasi, care sa aiba intilniri in incinta Observatorului si a fost de acord. Pina la renovarea cladirii vom aduce noi, membrii, telescoape”, povesteste Cosmin Visan.

Pina la sosirea banilor promisi de Universitate, Observatorul Astronomic din Iasi ramine in continuare in bezna cauzata de un dezinteres vechi de cinci ani.

Geanina SOPRON