Pretendent la doctorat, caut coordonator abilitat

În urma clasificării instituțiilor de învățămînt superior, publicată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) la începutul lunii septembrie, primele 12 universități din țară, aflate în categoria „cercetare avansată și educație”, au primit peste 80% dintre locurile destinate înmatriculării studenților la doctorat. Însă universitățile din Iași au avut probleme în a le ocupa cu doctoranzi. Conducătorii de doctorat care au peste 65 de ani au fost trimiși la pensie conform Legii Educației Naționale (LEN), iar scoaterea altor posturi la concurs e blocată din vara anului 2009. Și cum s-a întîrziat și cu stabilirea criteriilor de abilitare pentru alții noi, viitorii doctori se văd în fața unui fapt împlinit: locurile sînt de fapt mai puține.

Unul dintre reproșurile semnifi­ca­tive pe care îl aduc universitățile MECTS este acela că admiterea la doctorat s-a organizat foarte tîrziu, da­tă fiind întîrzierea de aproape o lună cu care ministerul a publicat listele cla­sificării universităților. Mai ales că în perioada colectării datelor, profesorii au fost nevoiți să întrerupă activitatea didactică și de cercetare științifică pen­tru a avea timp să furnizeze in­for­ma­țiile necesare realizării acestei clasifi­cări. „Noi cred că am fost singura universitate din țară care am anuțat admiterea încă din iunie, cu con­dițiile de atunci. Nu am precizat nu­mă­rul de locuri ci doar pe cele propu­se spre aprobare. Dar pînă în august n-am știut sigur dacă va fi sau nu va fi ad­mi­tere, au fost zvonuri că va fi amî­na­tă”, a declarat prof. univ. dr. Gherghe Iacob, prorector responsabil cu programele de masterat și doctorat la U­ni­versității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Această întîrziere nu ar fi fost în sine un impediment decît pentru doctoranzii care încă oscilau în alegerea domeniului, pentru că admiterea la doc­torat nu se putea face dacă un candidat nu este sub tutela unui coordonator. Conform Codului studiilor uni­versitare de doctorat, publicat în Mo­nitorul Oficial la data de 3 august 2011, care reglementează tot ceea ce ține de domeniul studiilor doctorale, un conducător de doctorat nu poate să aibă mai mult de opt studenți pe care să îi coordoneze în rea­li­za­rea lucrărilor. „Numărul de condu­că­tori din perioada comunistă și post comunistă a fost extraordinar de redus și ei au fost încărcați la maximum. Ulterior au apărut însă noi ca­dre care au fost acreditate de către mi­nister și care au preluat la vremea res­pec­tivă un număr important de candidați. Acum însă, multe școli doctorale nu pot primi noi doctoranzi deoarece conducătorii rămași nu au capacitatea numerică de a satisface această con­di­ție”, a declarat prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gălușcă, secretarul ști­in­ți­fic al Senatului Universității Teh­ni­ce „Gheorghe Asachi” și purtătorul de cuvînt al aceleași instituții.

65 de ani – concediu și cercetare, fără coordonare

Conducătorii de doctorat nu vor fi însă obligați să transfere o parte dintre studenții care își desfășoară studiile sub tutela altui coordonator. Aceștia vor fi lăsați să își definitiveze lu­cră­ri­le, ur­mînd ca în cursul a trei ani să se reducă nu­mă­rul de doctoranzi la opt pentru fie­ca­re conducător, pe măsură ce fiecare dintre aceștia își susține lucrarea în public. Iar din cauza faptului că există deja un număr mare de studenți sub tutela unui conducător, cei care sînt acum în primul an nu mai găsesc în­dru­mător. Spre exemplu, UAIC a pri­mit de la minister 330 de locuri bugetate, dar a ocupat doar 236 dintre ele, 256 dacă se adaugă și cele 20 de la taxă. Asta în condițiile în care anul trecut au fost 260 de locuri finanțate iar la UTI peste 50% dintre locurile puse la dispoziție în acest an. „Avem un nu­măr rezonabil de doctoranzi, să nu ui­tăm că acum patru-cinci ani erau doar 100 de locuri la buget. S-a mai în­tîm­plat însă un fenomen. La școala doctorală încă mai veneau și absolvenți de master din vechile promoții, dar aceș­tia nu mai sînt așa de mulți. Deja s-a impus sistemul Bologna: au licen­ță, au master, cei mai buni intră la doctorat. Într-un fel, lucru­ri­le se vor regla în timp, în cîți­va ani”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Pînă atunci însă, universitățile trebuie să se descur­ce și cu o altă problemă. Con­form Legii Educației Naționale (LEN), profesorii care au împlinit de­ja vîrsta de 65 de ani sînt automat pensionați. Chiar dacă s-au găsit metode pentru ca aceștia să ră­mînă în universitate, fie ca cer­ce­tă­tori științifici afiliați sau profesori co­laboratori, aceștia nu mai au dreptul să coordoneze doctorate. „Legea e cla­ră, la 65 de ani ieși la pensie. Este pînă la urmă o lege fiziologică normală, de bun simț. Dai șansă tinerilor și te poți și ocupa de domeniul de cercetare ști­in­tifică dacă ești cu ade­vărat un cadru didactic valoros. Pen­tru că la 65 de ani este o perioadă foar­te bună de a rea­liza cercetare știin­ți­fi­că”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Țenu, directorul Școlii de Studii Doc­torale de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iași (USAMV).

Aceștia mai pot coordona studenți în co-tutelă cu alți conducători mai ti­neri, însă doctoranzii intră doar sub în­drumarea conducătorul principal, cel tî­năr, și vor fi doi coordonatori tot pen­tru opt studenți. Problema este că, din 2009 și pînă în prezent, posturile din învățămîntul superior au fost blocate de către minister și prin urmare, profe­sorii care ar fi putut să-și depună do­sa­rele pentru a deveni coordonatori, și care întruneau condițiile din vechea lege, nu au putut face acest lucru.

Pe de altă parte, LEN stipulează faptul că orice profesor cu gra­dul di­dac­tic de la lector în sus care va în­tru­ni condițiile Consiliului Na­țio­nal de Atestare a Titlurilor, Di­plo­melor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), privind în mare parte publicarea a suficiente articole în reviste cotate ISI, va putea să fie conducători de doctorate. „Sînt persoane în universitate destul de multe care în­deplinesc criteriile dar există un blocaj. Nu mai sînt aprobați conducătorii de doctorat pînă cînd CNATDCU nu introduce criteriile de abilitare. Ele sînt stabilite dar încă nu s-a deschis sesiunea, nu se primesc dosare la Bu­curești. Avem profesori care în­de­pli­nesc criteriile, dar nu au depus încă do­sarul”, a adăugat prof. univ. dr. Gheor­ghe Iacob. Totuși, chiar dacă profeso­rii vor depune de mîine do­sa­rele pentru a pri­mi titlul de conducător de doc­torat, vor intra în post în­ce­pînd cu no­ul an uni­ver­sitar, anul acesta rămînînd proble­me­le nerezolva­te. „Pro­ba­bil că în ur­mă­to­rii doi-trei ani vom avea fie condu­că­tori de doctorat pe hîrtie sau făcuți pe hîrtie, născuți să-și scrie articole zi și noapte, dar care ascund multe lacune în spate și probabil va exista o pauză foarte importantă pînă se va forma o generație adevărată de noi condu­că­tori de doctorat. Cei care au primit abilitarea în condițiile vechi, ar trebui să mai lucreze încă vreo cîți­va ani la dosare ca să devină «al­fa­beți» în viziunea nouă a ministerului. Ei la ora actuală sînt «analfabeți»”, a apreciat prof. univ. dr. ing. Dan Gelu Gălușcă.

Puțini, dar buni

Deși a fost încadrată la categoria universităților de educație și de cerce­tare științifică, și prin urmare nu a făcut parte dintre instituțiile de în­vă­ță­mînt superior care au primit locuri suplimentare la doctorat, USAMV Iași nu a rămas fără școală doctorală. „Domeniile noastre Agricultură, Hor­ti­cultură și Zootehnie au fost ierar­hi­zate în prima categorie a programelor de studii și prin urmare avem repartizate 18 locuri cu finanțare la buget. Din structura cadrelor didactice nu sîntem în situația de a nu putea acoperi acești studenți. Avem cazuri în care condu­că­torii de doctorat au mai mult de opt doctoranzi, însă acestea se vor rezolva în perioada pusă la dispoziție de către minister”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Țenu.

Și chiar dacă nu ar fi avut nici un program de studiu ierarhizat în prima grupă valorică, activitatea școlii de doc­torat nu ar fi fost sistată din acest an universtar. Conform Codului stu­di­ilor universitare de doctorat, toa­te școlile doctorale dintr-o universitate se întrunesc sub o „instituție organizatoare de studii universitare de doctorat” (IOSUD). Acesta se desfiin­țea­ză în momentul în care o universita­te nu are dreptul să susțină studii de doctorat iar toți doctoranzii de la instituția respectivă și-au prezentat în prea­labil lucrările.

Totuși, în cazul celorlalte institu­ții de învățămînt superior din Iași, au exis­tat și exemple de candidați respinși, în ciuda faptului că ar mai fi fost dis­po­nibile locuri. „Nu se poate spune că cei care sînt buni n-au intrat. Au in­trat. Acolo unde au fost respinși, a fost din cauză că aveau o pregătire mai slabă. Poate și lecția de proiecte post doctorale ne-a fost de folos fiind­că ne-a arătat că nu trebuie să scăpăm mediocritatea la doctorat. La Științe Eco­nomice cam 30 de candidați au fost respinși iar la Istorie în jur de trei. N-au îndeplinit condițiile. Deci cine se înscrie la doctorat nu în­seam­nă automat că este și admis”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Cîte șase luni de dietă forțată

Problemele studenților care au ales anul acesta să aplice pentru doctorat nu se rezumă doar la disponibili­tatea conducătorilor de doctorat. Una dintre dificultățile cele mai mari pentru aceștia este finanțarea de care vor beneficia, ca sprijin pentru definitiva­rea lucrării și pentru desfășurarea cer­ce­tării în domeniu. Generația care este acum în primul an are ghinionul de a se afla între două proiecte de finan­ța­re; bursele care rulează în prezent, și care au cuantum cuprins între 1.800 și 2.000 de lei, nu pot fi accesate deoa­re­ce fac parte dintr-un proiect de fonduri structurale pe durata 2007 – 2013. Or, cei care încep doctoratul în acest an vor termina în 2014. Și chiar dacă în anul viitor se va semna un nou acord de finanțare a studenților doctoranzi, aceștia nu vor putea cel mai probabil aplica la el deoarece una dintre con­di­țiile la actuala înțegelere este ca cei care doresc finanțarea să fie în primul an de studii.

Pe de altă parte, cel puțin pentru acest an, ministerul a promis că va emite o nouă formă de finanțare, pe granturi doctorale, care va fi concentrată fie pe IOSUD-uri, fie pe conducătorii de doctorat. Aceștia vor pri­mi (bursa se presupune a fi în jurul su­mei de 2.000 de lei) direct, atît pentru bursa doctoranzilor aflați sub tutelă cît pentru cheltuieli de regie sau de de­plasări în scopuri de cercetare. „Este însă o problemă socială. Închipuiți-vă că un doctorand vine la Iași. Are o familie, are nevoie de condiții de ca­zare și bineînțeles că ar trebui să pri­meas­că bursa în condițiile continui­tă­ții. Ministerul însă calculează în ani fiscali, ori anul universitar începe din octombrie. Noi ne-am străduit și am plătit mereu bursele respective din fon­duri proprii. Spre exemplu, la programele post-doctorale sînt probleme foarte mari. Sînt întîrzieri la rambursarea banilor de peste 6 luni. Asta ar însemna ca universitatea să aiba niște resurse financiare fantastice, de or­di­nul zecilor de miliarde, pe care să le mo­bi­lizeze numai pentru așa ceva”, a con­chis prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gușă.

Pînă la a primi însă bursă, studen­ții care au ales să urmeze anul acesta cursuri de doctorat au fost angrenați fără voia lor, alături de universități, în hora urmăririi performanței în învăță­mînt. Nu le-a spus nimeni însă că mi­nis­terul schimbă pașii cu fiecare nouă melodie.

Cătălin HOPULELE