Studentul european isi da restantele de-acasa

Dupa ce au cunoscut structura sistemului de invatamint din Romania, unii studenti decid sa se duca sa isi continue studiile si in afara. Fie ca sint la master, fie ca sint plecati prin mobilitati Erasmus, tinerii au parte de un alt sistem de evaluare, un alt mod de a preda si de a invata. Materia este mult mai bine impartita, profesorul este mai “deschis” catre ei, iar sesiunea vine mai des de doua ori pe an. Si asta fara restante.

Acum sint studenti “internationali”, s-au hotarit sa urmeze facultatea sau masterul in alta tara pentru ca, spun ei, in afara “se face carte” mult mai bine decit in Romania. Diferentele se vad mai ales in perioada sesiunii. Sint mai multe examene intr-o perioada mai scurta de timp, iar de multe ori, acestea se dau chiar de la biroul de acasa.

La noi, nici o restanta

A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Engleza-Franceza de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Dupa patru ani de studiu, a mers la master in Montpellier, Franta. Ilona Sacareanu urmeaza cursurile Universitatii “Paul Valéry III” din Montpellier la specializarea “Formarea de profesori de limba franceza pentru a preda in strainatate”. Perioada de examinare deja s-a incheiat, aceasta desfasurindu-se intre 15 si 22 decembrie 2008, din ianuarie a.c., studentii urmind deja cursurile pentru cel de-al doilea semestru. Insa acest lucru nu este general valabil, fiecare institutie de invatamint superior avind liberatea de a-si alege perioada optima pentru examinarea studentilor. Daca in Romania, o sesiune dureaza, in general, doua saptamini – la care se mai adauga inca una pentru restante – la Universitatea “Paul Valéry III”, studentii sustin examene doar intr-o singura saptamina. “Am avut si doua examene pe zi. Aici se bazeaza pe invatarea dinainte de sesiune. Cursurile nu sint “kilometrice”, insa trebuie sa citesti de la inceputul anului cartile din bibliografia primita de la profesori”, explica Ilona. Mai mult decit atit, nu exista propriu-zis si o sesiune de restante, in institutie aplicindu-se o “lege a compensatiei”. Conform acesteia, disciplinele sint cotate cu un anumit punctaj: “Majoritatea examenelor au patru puncte, iar doua examene au trei. La final se aduna  toate notele si se impart la opt. Trebuie sa iti iasa mai mult de jumatate ca sa treci”, adauga Ilona. Regula este insa valabila doar in primul an de studiu, pentru promovarea primului semestru. In cel de-al doilea an universitar ajung insa doar cei cu medii foarte mari obtinute dupa evaluari. Anul I se incheie cu o lucrare de cercetare de aproximativ 40 de pagini – “memoire” – pe care studentul trebuie sa o sustina public.

In cazul Ilonei Sacareanu, este vorba despre un studiu efectuat la un centru pentru ajutorarea copiilor din Montpellier.

Studii superioare fara taxa

Suedia se numara printre tarile cu cel mai dezvoltat sistem educational, iar invatamintul superior este accesibil tuturor tinerilor.

Aflata in Suedia de un an si jumatate, Alina Bourlakou studiaza, in acelasi timp, pentru licenta si master. La “Malmö Högskola” (n.r.: Universitatea din Malmö)  urmeaza cursurile pentru “bachelor” (n.r.: licenta) in Relatii internationale si la Universitatea din Lund este masterand la Stiinte Sociale. “Sesiunea nu este la fel ca cea din Romania. Aici incepi un curs si la sfirsit de saptamina ai de facut doar un proiect. Profesorul iti da o tema, iar tu ai de scris pentru ea pina la sfirsitul saptaminii. In sesiune, ni se cer asa-zisele “hand out”-uri. Ti se da subiectul, mergi acasa si il aduci in trei zile. Asa se intimpla curs dupa curs. Nu avem chestia de “avem sesiune de la data de pina la data de”. Tot timpul ai examinare dupa cursul care se termina. Facultatea nu are in acelasi timp mai multe cursuri in paralel”, spune Alina.

Master la foc automat

In cazul in care studentul nu promoveaza un examen, acesta are posibilitatea de a-l mai sustine inca de doua ori. De mentionat este faptul ca evaluarea vizeaza doar acele puncte din examen la care studentul nu a indeplinit cerintele cadrului didactic. “Este ideea de a completa si nu de a da din nou un examen”, adauga Alina. Modalitatea de notare consta in trei calificative “VG – very good” (n.r.: foarte bine), “G – good” (n.r.: bine) si “F – failed” (n.r.: picat). Daca in Romania un student care nu promoveaza examenele isi pierde locul finantat din bugetul de stat, in Suedia studiile universitare sint gratuite:  “Am ajuns ca “free mover”. Nu se da nici un examen, nu se plateste nici o taxa, nu exista probleme de acest gen”. Alina Bourlakou vorbeste, de asemenea, de diferentele identificate in relatia student-profesor: “profesorul nu sta la tribuna, cinci metri mai inalt decit noi. Daca e amfiteatru, bancile sint aranjate in jurul profesorului, iar el sta la acelasi nivel cu studentii”.

Timpul petrecut in universitate depinde si de disciplina studiata in perioada respectiva: de la doua ore pe saptamina, pina la patru ore pe zi.

Studiile pentru licenta dureaza trei ani, numeroase universitati din Suedia aderind la Procesul Bologna. Drept urmare, acestea pot fi echivalate cu cele facute la alta institutie de invatamint.  Astfel, Alina isi va da lucrarea de licenta mai repede, intrucit va echivala studiile din Romania cu cele de la Universitatea din Malmö

Masterul, cu o durata de doi ani, se poate reduce la un singur an prin alegerea unei “sesiuni comasate”.

In varianta Erasmus

In vestul Europei, in Portugalia, situatia se apropie mai mult de cea din Romania. Desi sint aceleasi evaluari pe parcursul anului universitar, acestea se dau si in perioada sesiunii. Andra Mardare este in anul al treilea la  Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”  la Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, iar acum este plecata printr-o mobilitate Erasmus in Covilha, Portugalia, la Universidade da Beira Interior.  Examenele din timpul sesiunii se dau atit scris cit si oral. Datorita specializarii, jurnalism, Andra are de sustinut si lucrari practice. “Eu am avut examene practice la “Productia de Imagine”, unde a trebuie sa creez un proiect de campanie publicitara, dar si o imagine in Adobe Photoshop pentru un afis publicitar. Au fost si “Laboratore TV”, unde am avut o zi la dispozitie sa filmez un scurt metraj cu o camera profesionista, dupa o mapa de productie creata dinainte. Scurtmetrajul a fost montat tot de mine, iar apoi a trebuit sa il prezint in fata celorlati colegi”, spune Andra.

Modalitatile de evaluare au fost stabilite inca de la inceputul anului: pentru promovarea unui examen ai nevoie de minim 10 puncte dintr-un maxim de 20. Universitatea nu are o “clasa Erasmus”, cum se intimpla, de exemplu, in Belgia, la Erasmus Hogeschool din Bruxelles. Studentii straini participa impreuna cu cei portughezi la aceleasi cursuri sustinute in limba natala si dau aceleasi examene. Singura diferenta este ca cei straini le pot da si in limba engleza, daca le solicita profesorilor acest lucru. Anumite cursuri sint urmate impreuna cu cei de la “Cinematografie”, care sint mult mai bine pregatiti decit studentii inscrisi la specializarea “Stiintele Comunicarii”.

Sesiunile din Romania sau din alte tari vin cu acelasi stres, indiferent de durata sau numarul de examene. Studentului roman ii suride mai mult ideea unor studii in strainatate. Din simplul motiv ca acestea ar fi “de calitate”.

George GURESCU

Strainatatea, o solutie mai practica

Beatrice Ghetler s-a mutat in Canada din 2005. Dupa ce a predat  Istorie la un liceu din Botosani, s-a mutat in Montreal, provincia Quebec.  Acum este in anul al treilea la Université de Québec a Montreal, la Facultatea de Stiinte ale Educatiei, iar specializarea urmata este “Baccalaureat en enseignement de l’Univers Social”. Practic este o specializare pe Istorie si Geografie pentru cei care vor sa lucreze ca profesori, dupa ce vor absolvi.

Comparind cele doua sisteme de invatamint,  spune ca sint numeroase diferente. In primul rind, nu exista o perioada propriu-zisa de examinare. Totul merge pe un sistem cumulativ. “Acest program are 120 de credite, deci dureaza patru ani, cite 30 de credite pe an. In cazul meu, numai trei pentru ca au recunoscut 30 de credite din bacul anterior. Am echivalat tot ce a insemnat istorie universala. Adica sint examene partiale la jumatatea sesiunii: avem cite doua lucrari de facut si apoi examenul final. Citeodata, examenul final poate fi facut si acasa. De exemplu, la “Istoria Canadei de dupa 1850″ am de facut doua lucrari a cite 25% si examenul final, care are 50 % din nota finala”,  spune Beatrice.  In functie de provincia in care se afla, taxele de scolarizare difera, iar pentru a-si putea plati cursurile, statul intervine si le ofera acestora un ajutor financiar, numit “pret et bourse”.

“Statul iti aloca o suma de bani cu care sa iti platesti studiile. O parte din bani se transforma in imprumut pe care-l platesti dupa ce termini facultatea, iar o parte este nerambursabila.  De exemplu, anul trecut am primit aproximativ 10 000 de dolari canadieni. 5000 au fost cu titlu de imprumut, trebuie sa-i returnez, si 5000 au fost bursa”, mai spune ea. Banii au fost indeajuns, in conditiile in care “am platit pentru cinci cursuri si toate asigurarile si baza sportiva 1300 de dolari”, declara Beatrice. Invatamintul canadian este bazat pe mult mai multa practica, mai ales in domeniul ei. “Facultatea de Istorie de la Iasi mi-a deschis noi orizonturi, m-a format ca sa gindesc istoric si sa vad istoria, dar nu m-a pregatit pentru meseria de profesor. Pe cind aici se pune foarte mare accent pe partea de pedagogie si didactica. Te invata efectiv sa fii profesor, dar e drept, cu mai putine cunostinte de materie”, spune Beatrice  Ghetler.