Tîrgul care nu ține cont de granița academică

La cea de-a XII-a ediție a Tîrgului Internațional de Universități, Romanian Internațional Universitity Fair (RIUF), organizat de grupul EDUCATIVA, și-au prezentat ofertele de studiu și programele educaționale mai mult de o sută de universități din 20 de țări, printre care și din Austria, Danemarca, Elveția, Franța, Marea Britanie, Germania, Olanda sau Statele Unite ale Americii. În cele trei orașe din România în care s-a desfășurat, București, Timișoara și Iași, tinerii au venit în căutarea unui loc pe băncile unei instituții de învățămînt superior de dincolo de hotare. Aceștia au avut de ales dintre taxele de școlarizare ridicate din Marea Britanie și cele aproape zero din Germania. Iar printre cei care nu erau pregătiți să se înscrie la o facultate, companiile și ONG-urile îi căutau pe studenții cărora nu le păsa că voluntariatul nu se plătește.

Costul vieții în Regatul Unit

La Iași, evenimentul a avut loc pe 21 martie în incinta hotelului Unirea, un­de s-au adunat 34 de expozanți, de la in­sti­tuții de învățămînt superior, la organizații sau asociații studențești, ONG-uri și companii. „De obicei Marea Bri­ta­nie este, în general, țara care atrage atenția celor mai mulți studenți ro­mâni, dar, de asemenea, anul acesta și Ger­ma­nia a reprezentat o destinație de studiu atractivă”, a declarat Anca Dîlcă, coor­donator RIUF Iași. Britanicii, care au fost reprezentați de șase instituții de în­vățămînt superior, pun la dispoziția stu­denților cursuri de licență de cîte trei-patru ani, master sau studii postdocto­ra­le, care pot dura doar un an sau 18 luni. Aceștia au venit însă la tîrg pregătiți și cu un program financiar dedicat să-i ajute pe tinerii români care vor să învețe în arhipelag.

La o universitate din Anglia, precum Greenwich sau Bristol, taxele de școlarizare variază pentru fiecare pe­ri­oa­dă de studiu, licența costînd aproximativ 47.000 de lei pe an iar masterul 42.000 lei pe an. Cu ajutorul unui împrumut pentru studenți, însă, taxa pentru primii trei ani de studiu poate fi în totalitate acoperită de facultăți prin programul Tuition Fee Loan. O cerin­ță este însă impusă și anume aceea ca tinerii să-și găsească un job cu ju­mă­ta­te de normă pe parcursul studiilor. Banii vor fi returnați după terminarea studiilor, în momentul în care aceștia își vor găsi o slujbă care să le asigure un venit stabil. Din acesta, anual, studenții vor plăti 9% pînă la rambursarea completă a sumei împrumutate. Dacă timp de 30 de ani nu reușesc să își asigure un loc de muncă plătit, datoria se anulează.

Pentru a-i ajuta pe studenți, brita­ni­cii oferă și ajutoare de căutare a unui loc de muncă odată înscris universitățile de pe teritoriul acestora. „Una dintre po­si­bilitățile oferite de instituția noastră es­te accea de diversificare a studiului prin activități extracuriculare, voluntariat și un job part-time”, a adăugat Caroline Dimbleby, director asistent la Oficiul Internațional al Universității din Northampton. Tot la această universi­tate, tinerii înscriși pot fi îndrumați de un lector, cu care să aprofundeze noțiu­ni­le dobîndite la cursurile și seminariile din program.

Pentru a ajunge la una din aceste in­stituții de învățămînt superior este ne­vo­ie însă de un certificat în limba en­gle­ză, de tip Cambridge sau IELTS. „Pen­tru aceasta ne aflăm aici astăzi, știm cît de important este pentru tînăr care se pre­zin­tă în fața unei comisii de admitere sau de angajare în străinătate să aibă tre­cut în CV un certificat într-o limbă stră­ină. La RIUF am venit cu oferte la exa­mene pentru limba engleză, care sînt re­cunoscute internațional și de asemenea reduceri la biblioteca noastră”, a precizat Ioana Stumbea, reprezentant al British Council din Iași.

Ofertă redusă din Europa germanică

Spre deosebire de universitățile din Marea Britanie, doar două dintre cele 16 landuri ale Germaniei, și anume Bavaria și Saxonia inferioară, în­ca­sea­ză taxe de școlarizare anuale. Cei ca­re doresc să urmeze studii la institu­ți­i­le de învățămînt din aceste regiuni trebuie să scoată din buzunar 1000 de euro pe an. „La universitatea noastră în schimb, care se află aproape de München, taxe­le de școlarizare sînt zero, deci acesta este un prim punct prin care încercăm să atragem elevii. De asemenea, campusul nostru a fost numit cel mai frumos din toată Germania, iar pe lîngă, mai avem introdusă și o nouă ramură, Cultural Business Studies, care îmbină studiul culturii cu cel al business-ului. Este ceva nou și pentru noi”, a declarat Alex Fădăran, reprezentant al Uni­ver­sității din Passau. Aceasta și-a atras cei mai mulți vizitatori la tîrgul din Iași din­tre cei care au fost interesanți de ofertele domeniul IT, dar și business. „În­văț de mult timp limba germană și m-ar in­teresa ca mai departe să studiez pe un do­meniu precum business. Iar cei de aici au cîteva propuneri bune”, a declarat Ioana, elevă la un liceu din Iași.

Însă broșurile de prezentare ale uni­versităților germane nu precizează și fap­tul că, dacă un student nu plătește taxe de școlarizare anuale, acesta trebuie să plătească anual o serie de contribuții ad­ministrative, trecute sub denumirea de „taxe semestriale”. Spre exemplu, pe pagina Universității Freie din Berlin este specificat faptul că, pentru semestrul de vară al anului 2013, un student trebuie să plătească în total 280 de euro: 50 ca taxă de înregistrare, 41 drept con­tribuție la o „uniune a studenților”, 8,70 de euro pentru structura de conducere studențească pe universitate și 181 de euro pentru un abonament lu­nar pentru rețeaua de transport în comun.

Dacă reprezentantele de la tîrgul universitar din Germania, precum ins­tituția de învățămînt superior din Pa­ssau, au introdus elemente noi în oferta lor aca­demică, Danemarca, Belgia sau Olan­da au prezentat aceleași oferte pe care le aveau și în anii precedenți. Și aceștia au pregătit pliante cu informații despre metodologia de admitere și progra­me­le de studiu, însă nu au venit cu oferte de doctorat sau de post-doctorat, precum cele din Marea Britanie. Printre do­me­niile acestora, cele mai atractive pentru ieșeni au fost cele de antreprenoriat, ma­nagement și drept, „însă nu cred că au reușit să mă convingă, pare o ofertă în regulă și poate dacă mă mai gîndesc, poate. Dar așa…”, a menționat Marius Chirian, elev din Galați.

Prezență negativă

Nici universitățile din Franța nu au taxe de școlarizare foarte mari pe an. Ci­ne vrea să studieze în Hexagon plă­teș­te pentru studiile de licență 180 euro pe an, 250 de euro pentru masterat iar iar doc­toratul poate fi urmat plătind 380 de eu­ro anual. În schimb, acestea nu au avut reprezentanți ai fiecărei instituții în par­te, ci în numele lor a vorbit o singură grupare CampusFrance. „Noi sîntem un centru de informare care se ocupă de promovarea învățămîntului superior fran­cez. Oferim detalii despre metode de ad­mitere, despre universitățile franceze dar și costurile legate de studiul în Fran­ța. Taxele de școlarizare sînt destul de mici iar la noi un job printr-un job part-time se poate cîștiga și 500 de euro pe lună”, a declarat Raluca Smadu, de la Cam­pusFrance. În broșurile de prezentare ale instituțiilor de învățămînt superior se precizează faptul că traiul de zi de zi pen­tru un student, pe lună, se poate ridica și pî­nă la 1000 de euro, iar această sumă poa­te fi compensată fie din surse proprii, fie cu ajutorul unei burse oferite de că­tre stat sau universitate.

Însă dacă universitățile din Franța au fost reprezentate de un centru de in­formare, cel mai mare absent al tîr­gu­lui a fost renumitul Institut de Teh­no­logie din Massachuttes (MIT). Re­pre­zentanții acestuia au pierdut avionul spre Iași, însă Statele Unite ale Ame­ri­cii au fost prezente la RIUF prin par­ti­ciparea Universității din Princeton și a Comisiei Fullbright, care au absentat în 2012. „Dacă un tînăr nu are suficie­n­te beneficii financiare, atunci acesta la înscriere poate face o cerere financia­ră, prin care poate solicita orice sumă do­reș­te. În America facultățile au foarte mulți bani, deci lor nu le pasă cît ceri, mai întîi îți evaluează dosarul, CV-ul și dacă te admit, primești acei bani. Din această cauză însă admiterea este una foarte competitivă, iar la noi doar cinci tineri sînt admiși pe an”, a menționat Cos­min Pohoață, reprezentant Prince­ton. Pentru studenții care nu primesc a­jutor financiar din partea universi­tă­ți­lor, taxele pentru un an de studiu sînt de 30.000 de dolari pentru licență și du­blu pentru ciclul de masterat.

În căutare de voluntariat

De la tîrg nu au lipsit nici organizațiile și asociațiile studențești, care s-au ocupat mai mult de informarea parti­cipanților despre importanța volunta­ria­tului și au încercat să recruteze membri noi prezentîndu-le acestora pro­iec­te­le pregătite în anii următori. Cele mai importante asociații prezente au fost AIESEC, PRIME Iași, Asociația Stu­den­ților Informaticieni și Asociația Studenților Francofoni, însă au participat și organizații mai puțin cunoscu­te care au încercat să își promoveze ac­tivitățile. „Deși voluntariatul este un do­meniu important, cel sportiv nu este unul foarte popular în rîndul studen­ți­lor. Din această cauză, prin semimaratonul și maratonul din București în­cer­căm să promovăm această latură a edu­cației, sportul”, a precizat Cătălin Dru­gău, reprezentant al Asociației Bu­cha­rest Running Club.

Pe lîngă grupările studențești, la RIUF s-au înscris și o serie de companii care doreau să-i atragă pe tineri într-un intership la o firmă. Una dintre acestea este și compania Ambition, care a încercat să-și prezinte în fața stu­denților noua lor platformă online, ED, prin care să-i ajute în luarea unei de­ci­zii pentru o carieră viitoare. „Această plat­formă cuprinde peste 35 de domenii de activitate, fiecare fiind structurat pe șapte secțiuni. Iar fiecare din această secțiune oferă informații nu numai desp­re locuri de muncă, dar și despre pașii luați pînă acolo, de la metode de ad­mi­te­re în facultăți, practici de vară pînă la cum să-ți u­tilizezi primul salariu”, a de­clarat Ște­fana Violeta Neoman, repre­zen­tant Am­bition.

În ceea ce privește universitățile ie­șene, doar trei au fost prezente la tîrg, Universitatea „Alexandru Ioan Cu­za”, Universitatea de Medicină și Farma­cie „Grigore T. Popa” Iași și Uni­ver­si­tatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI). Aceasta din urmă a fost sin­gura dintre cele trei care a realizat o pre­zentare în afara standului, cu diferite creații. „Universitatea Tehnică și-a des­chis astăzi porțile pentru vizitatori de vîrstă foarte tînără, iar noi vă propunem să ne jucăm de-adevăratelea, pentru ca să vedeți că prin joacă putem să construim lucruri simple care ne rezolvă proble­me zilnice”, a precizat conf. univ. dr. Ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu Relații In­ternaționale și Imagine Universitară. Printre creațiile reali­za­te în întregime de studenții instituției de învățămînt superior s-a aflat și mașina teleghidată a tinerilor care au participat la competiția Freescale, primul road­ster din România, construit de patru tineri de la Facultatea de Mecanică cît și pe proiectul aflat în defășurare, Aro Revolution. Tinerii prezenți au pu­tut urmări spectacolul oferit de trei ro­boți „mișcători” și alții „pășitori”, realizați în laboratorul de Robotică al universi­tății.

An de an, deși oferta instituțiilor de învățămînt superior din străinătate se mă­rește, numărul studenților care vin la eveniment este din ce în ce mai mic. Anul acesta, la Timișoara, de exemplu, deși au fost peste 50 de universități și ONG-uri prezente, doar 1.500 de vizi­ta­tori au venit la eveniment, față de cei 2.500 de anul trecut sau 3.000 de acum doi ani. Aceeași situație a fost și la Bu­cu­­rești, unde, de la 6.400 de tineri în 2011 numărul acestora a scăzut la 5.000 în 2012. Doar în Iași au venit și anul acesta peste 2000 de tineri, însă cu 700 mai puțini decît anul trecut și cu 500 sub așteptările organizatorilor.

Paul ANDRICI