Un doctorand din zece reuseste sa isi sustina teza la timp

Mai putin de 10% din tinerii cercetatori care au absolvit cel de-al treilea ciclu de studii universitare in cadrul procesului Bologna au reusit sa se adapteze la conditiile noului sistem si sa isi redacteze tezele de doctorat la data prevazuta in contract. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, doar 23 de doctoranzi din 238 care s-au inscris in program in toamna anului 2005 s-au incadrat in termen. Ceilalti au invocat diverse motive si au depus cereri de prelungire, de pina la doi ani de zile, pentru a evita exmatricularea.

Doctoranzii de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC) aflati in ultimul an de studiu nu reusesc sa isi indeplineasca obligatiile prevazute in contractul incheiat cu institutia. Aproximativ 90% dintre cei care s-au inscris la doctorat in 2005 au cerut prelungiri pentru a putea sa-si termine redactarea tezei.

Conducatorii scolilor doctorale din cadrul UAIC sustin ca situatia nu este specifica doar institutiei de invatamint iesene. “Problema este pe tara, de fapt. In general, in clipa cind s-a adoptat aceasta lege, nu s-a avut in vedere ca acest ciclu suna frumos – 3A2A3 – dar, de fapt, indiferent de domeniu, este aproape imposibil sa redactezi teza de doctorat in doar trei ani. Poti sa o faci, dar lucrind, efectiv, opt ore pe zi, timp de trei ani. Deci, teoretic, probabil ca oricine te poate convinge ca o poti face. Insa, cine a fost cindva doctorand, indiferent de perioada, va spune ca este foarte greu. Pentru ca in orice domeniu nu poti face doar asta opt ore pe zi”, a explicat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector pe programe de masterat si doctorat de la UAIC. Acelasi lucru il sustine si prof. univ. dr. Ion Pohoata, directorul executiv al Scolii Doctorale din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA). Conform precizarilor acestuia, daca, in medie, la nivel national, aproximativ 10% dintre doctoranzi si-au sustinut tezele pina la data de 1 octombrie 2008, la UAIC acest procent este si mai scazut. Mai exact, din 238 de studenti inmatriculati in toamna lui 2005, doar 34 si-au sustinut tezele pina in momentul de fata. Cei care au cerut aminarea sustinerii tezei spera sa se poata incadra in termenul de prelungire si din motive financiare, mai ales ca bursele doctorale sint, momentan, suspendate: “Nu imi permit sa intru in anul doi de prelungiri fara venit in perioada de criza”, a spus Ondina Boita, doctorand la Facultatea de Chimie. Tinara se numara printre cei 90% de doctoranzi care nu s-au incadrat in termen. “Sper sa imi termin teza anul acesta pentru ca nu am cum sa platesc comisia de evaluare daca intru in anul doi de prelungiri. Ar trebui sa platesc 40 de milioane si nu imi permit. Cine face cercetare cu adevarat nu are cum sa o scoata la capat. Noi lucram cu reactive pe care le comandam si ajung in sase luni. In plus, facem practica cu studentii si mai trebuie sa indeplinim normele noastre, de doctoranzi. Chiar daca am venit si in weekenduri, tot nu am reusit”, s-a plins doctorandul.

Cazuri rare de reusita

Dintre toate scolile doctorale de la UAIC, numai la cea de la Facultatea de Drept nu s-au inregistrat astfel de probleme. “Noi nu avem situatii. Toti doctoranzii nostri sint inscrisi la studii doctorale fara frecventa si ei au timp sa isi redacteze tezele de doctorat”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Macovei, unul din conducatorii Scolii Doctorale de la Drept. La Facultatea de Biologie, doctoranzii inscrisi in sistemul Bologna sint abia in cel de-al doilea an de studii, conducerea Scolii Doctorale aflindu-se in imposibilitatea de a se pronunta cu certitudine in privinta situatiei doctoranzilor.

La Facultatea de Litere, situatia este neclara intrucit datele nu au fost inca centralizate. Decanul facultatii, prof. univ. dr. Stefan Avadanei, sustine, de asemenea, ca “trei ani sint totusi putini, iar doctoranzii gasesc diverse motive pentru a-si prelungi stagiul”. Problema cea mai mare, conform decanului, este aglomerarea din perioada sustinerii tezelor de doctorat. “Daca inainte se mai intimpla ca studentii sa isi termine tezele si inainte de termen, acum le finalizeaza toti in acelasi timp, iar in perioada lunilor octombrie-noiembrie se aglomereaza si este greu sa faci programarile corespunzatoare”, a explicat prof. univ. dr. Stefan Avadanei.

Scolile cu un singur doctorand

In timp ce la Drept doctoranzii respecta termenele pentru  redactarea si sustinerea a tezelor, la celelalte scoli doctorale din cadrul UAIC lucrurile stau cu totul altfel. Mai exact, majoritatea celor inscrisi in programele de studii postuniversitare aprofundate au depus cereri de prelungire a doctoratelor. Unii chiar si-au intrerupt activitatea stiintifica, invocind diverse motive.

La Facultatea de Informatica, un singur tinar cercetator inscris in sistemul Bologna si-a sustinut teza de doctorat, insa acesta nu a terminat in anul 2008, asa cum ar fi trebuit, ci a cerut o prelungire de trei luni. “Din noua doctoranzi inscrisi, unul si-a sustinut teza de doctorat, unul este in situatie de exmatriculare, unul a cerut o prelungire de doi ani si sase au cerut prelungiri de un an”, a declarat Lavinia Piriu, Responsabilul Invatamint la Distanta de la Facultatea de Informatica.

O situatie similara exista si la Facultatea de Matematica. Din zece inscrisi, unul nu a promovat studiile de doctorat, doi s-au transferat la alte facultati, la Informatica si FEAA, doi au fost exmatriculati iar patru au cerut prelungiri. “Practic, la prima promotie, un singur doctorand a terminat”, a mentionat Irina Decus, secretar-sef la Facultatea de Matematica. La Chimie la fel: din cei 11 care ar fi trebuit sa isi sustina tezele toamna trecuta, doar unul singur s-a incadrat in termen, in timp ce restul au depus cereri de prelungire. “Timpul este prea scurt. Sint citeva chestiuni de care depinzi. La Chimie, Biologie, Fizica ai nevoie de niste aparate, de niste reactivi, noi facem sintezele, sintem chimisti. Ai nevoie de alte aparate si desigur ca apar blocaje. E foarte greu sa le prevezi. Cind se strica un aparat, apare o necunoscuta pe care e foarte greu sa o recuperezi. Intirzieri, in mod normal, apar, si timpul este foarte scurt pentru disciplinele reale. Doctoranzii nu pot face fata”, a explicat prof. univ. dr. Mircea-Nicolae Palamaru, membru al Biroului Scolii Doctorale de la Facultatea de Chimie.

“Exceptia, adica cererea de prelungire, a devenit normalitate”

Sint facultati in cadrul UAIC la care jumatate din numarul de doctoranzi inscrisi si-au sustinut teza, iar jumatate au depus cerere de prelungire a programului de cercetare. Un exemplu este Facultatea de Fizica. “Cei care au reusit sa o termine la timp mai aveau ceva lucrat la masterat, iar cei care si-au inceput teza la doctorat au cerut prelungiri”, explica decanul facultatii, prof. univ. dr. Mihai Toma.

Un alt exemplu este si Facultatea de Geografie si Geologie unde, din 14 tineri cercetatori inscrisi, opt si-au sustinut tezele de doctorat, sase au cerut prelungiri, iar doi au fost exmatriculati. “Trei ani mi se pare un termen destul de scurt, cel putin pentru cei de la Stiintele exacte. La noi, la Stiintele naturii, constringerea este dura, pentru ca aici avem nevoie sa facem teren, experimente”, a motivat decanul facultatii, prof. univ. dr. Ovidiu-Gabriel Iancu.

Alte scoli doctorale la care s-au inregistrat aceleasi probleme sint cele din cadrul Facultatilor de Istorie si FEAA. La prima, “sint vreo trei, patru care au sustinut teza pina acum, din 25 care sint inscrisi”, dupa cum sustine prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. La FEAA, doar 7 % din absolventi s-au incadrat in termenul de trei ani de studiu. Dupa aprecierile prof. univ. dr. Ion Pohoata, directorul executiv al Scolii Doctorale de la FEAA, “exceptia, adica cererea de prelungire, a devenit normalitate”.

Solutia interna a Universitatii “Cuza”

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” a reusit sa intrevada aceste dificultati la nivelul scolilor doctorale inca din 2006, al doilea an pentru inscrierile la studii de doctorat dupa sistemul Bologna. Astfel, in cadrul sedintei de Senat din 16 noiembrie 2006, membrii Biroului au actualizat Regulamentul Institutiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) UAIC, adoptat pe 17 iulie 2006. “De la nivelul conducerii universitatilor, in colaborare cu scolile doctorale, am gindit un regulament propriu, care sa fie in favoarea doctoranzilor. Prin urmare, ei pot cere prelungire de doi ani, platind niste taxe rezonabile, in functie de fiecare facultate. A fost mult discutat, nu este perfect din punct de vedere al formei, are 15 pagini, dar a ajuns asa pentru ca s-a dorit surprinderea a cit mai multor situatii. Interesul nostru este sa avem doctoranzi buni si teze bune. Aceste probleme sint pe toata tara si mereu ne-am consultat si cu bucurestenii si cu clujenii si am ajuns la concluzia ca este singura solutie. Mie chiar mi se pare ca avem solutia cea mai buna, este prinsa intr-un regulament, este clara. Ne suna si cei de la Galati si cei de la Suceava si ne intreaba cum am rezolvat problema”, a explicat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.

Conform regulamentului, in cazuri exceptionale, la cererea doctorandului avizata de conducator si de scoala doctorala, conducerea IOSUD poate acorda prelungirea Programului de Cercetare Stiintifica (PCS) pentru o durata cumulata de maximum doi ani, cu taxa la nivelul seriei cu care doctorandul va incheia PCS. Cazurile exceptionale presupun imbolnavirile pe o perioada indelungata sau casatoriile si aparitia copiilor, acestea necesitind a fi certificate cu actele corespunzatoare.

Lina VDOVII
Andreea RAILEANU