Un studiu despre emoţii realizat la „Cuza”, publicat în Marea Britanie

O echipă formată din cercetători români de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și olandezi de la Universitatea Groningen din Olanda au realizat un studiu despre cum reacționează ființa umană la emoțiile și comportamentele celor din jur. Subiecții au fost studenții de la universitatea ieșeană și cea din olandă, iar rezultatele au arătat că atunci cînd văd fețe furioase la persoanele din jur olandezii tind să devină dominanți, în timp ce românii se consideră supuși. Studiul, publicat în revista British Journal of Psychology, considerată a fi una dintre cele mai bune reviste de profil la nivel internațional, a scos în evidență, spun cercetătorii, faptul că la tinerele generații de români încă se mai resimt influențele comuniste, deși s-au născut la aproape un deceniu de la Revoluție.

O echipă de cercetători de la Fa­cultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „A­lex­an­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), con­du­să de lect. univ. dr. Violeta Enea, a rea­lizat un studiu despre cum este in­fluențat comportamentul ființei u­mane de emoțiile celor din jur. „Be­havioural responses to facial and pos­tural expressions of emotion: An interpersonal circumplex app­roa­ch”, care a fost efectuat în colabora­­re cu cercetătoarea Marije ann het Rot de la Universitatea Groningen din Olanda, a analizat cum re­a­cțio­nează românii și olandezii atunci cînd aceștia văd persoane vesele, tris­te sau furioase. Lect. univ. dr. Vi­­oleta Enea susține că acest studiu es­te unic la nivel internațional da­to­ri­tă algoritmului de colectare a da­te­lor, iar din acest motiv rezultatele nu pot fi comparate cu cele ale altor cer­cetări realizate anterior.

45 de minute pentru fiecare subiect

Cele două echipe, cea română și cea olandeză, au lucrat separat la strîn­gerea datelor, iar rezultatele au fost comparate abia după fi­na­li­za­rea cercetărilor. Studiul a fost realizat i­nițial de universitatea din Olanda, iar cercetătorii de la UAIC l-au a­pro­fundat. „Cercetarea a avut două o­bi­e­ctive: de a replica cercetarea rea­li­zată de Marije ann het Rot, care vi­za răspunsurile comportamentale la ex­presiile emoționale faciale și de a extinde studiul și asupra răs­pun­su­rilor comportamentale la expresii­le emoționale posturale”, a declarat le­c­t. univ. dr. Violeta Enea. Apli­ca­rea experimentelor de la UAIC a du­rat un semestru.

101 de studenți, cu vîrste cu­prin­se între 20 și 31 de ani, de la Fa­cul­ta­tea de Psihologie și Științe ale E­du­cației au fost subiecții studiului rea­lizat la UAIC. Analizarea comporta­­men­tului lor a durat aproximativ 45 de minute și a cuprins două etape. În primă fază, studenților români li s-au arătat pe un monitor expresii fa­ciale de fericire, furie, tristețe și tea­­mă (cu o intensitate diferită a e­mo­ției – 20%, 40%, 60% și 100%), iar mai apoi, într-un interval de maxi­mum cinci secunde, aceștia au fost în­trebați „cum te-ai comporta față de persoana pe care tocmai ai vă­zu­t-o?”. Subiecții au trebuit să răs­pun­dă apăsînd cu un click pe un grafic ca­re apărea pe ecran după imagi­nea cu expresia facială, fiind nevoiți să a­leagă una dintre cele patru axe in­ter­cala­te: neîncrezător-supus, în­cre­zător-do­minant, cald-prietenos, res­pectiv rece-neprietenos. Pentru ori­ce răs­puns, calculatorul genera a­utomat un număr cuprins în intervalul -100 și 100, 0 reprezentînd o a­ti­tudine ne­­utră și aflîndu-se în centru grilei. Cea de-a doua etapă s-a des­fășurat du­pă același șablon, nu­mai că i­ma­ginile cu expresiile fa­ci­a­le au fost înlocuite cu posturi care ex­­primau una dintre cele patru e­mo­ții. „Cer­ce­tă­rile au implicat o în­trea­gă echipă for­mată din cadre di­dac­tice universi­ta­re și studenți. Țin să remarc implica­rea a două studen­te masterande, So­rina Iancu și Ste­lu­ța Taftă, în des­fă­șu­rarea experimen­te­lor”, a men­țio­nat lect. univ. dr. Vi­oleta Enea.

Rezultatele studiului au arătat că oamenii tind să răspundă printr-un comportament agreabil-dominant fa­­ță de oamenii cu expresii faciale și pos­turale fericite, iar în cazul ex­pre­siilor de furie sau teamă, studenții au răspuns neprietenos. „Cu cît in­ten­sitatea expresiei de fericire era mai mare (100%), cu atît mai mult par­­ticipanții considerau că se vor im­­plica în interacțiunea cu persoa­na res­pectivă și vor fi mai prietenoși. În cazul reacțiilor la expresiile faciale de teamă cu o intensitate mică (20%), exista o tendință de implica­­re, dar cînd intensitatea fricii era de 100%, răs­punsul era o atitudine pre­vă­ză­toa­re”, a menționat lect. univ. dr. Vi­oleta Enea. În ceea ce pri­veș­te răs­pun­surile comportamentale fa­ță de oa­menii cu expresii faciale tris­te, ele au fost neutre, dar au răspuns în­tr-un mod agreabil față de persoa­ne­le a că­ror postură exprima tristețe.

Patru tipuri de emoții

Rezultatele studiului au arătat că răs­punsurile românilor și ale o­lan­de­­­­zilor au fost asemănătoare, lect. univ. dr. Violeta Enea spunînd că sin­­gurele diferențe sînt cauzate de a­par­tenența culturală a par­ti­ci­pan­ți­­lor. Spre exemplu, atît studenții de la Universitatea din Gro­nin­gen, cît și cei de la UAIC, au răs­puns în timpul cercetărilor că s-ar com­por­­­ta din ce în ce mai neprietenos la expresiile fa­ciale din ce în ce mai fu­rioase, dar, în timp ce olandezii au con­siderat că ar fi dominanți față de oamenii cu as­t­fel de expresii fa­ci­ale, par­ti­ci­pan­ții români s-au de­cla­­rat supuși.

Cercetătoarea care a condus e­chi­­pa de la UAIC a precizat că studii­­le anterioare au indicat că victo­­ria es­te asociată cu comportamentul do­minant și înfrîngerea cu compor­­ta­men­tul supus, astfel încît par­ti­ci­pan­­ții români an­ti­ci­pează că nu vor ie­și învingători din­tr-o confruntare cu o per­soană cu fața fu­rioasă. „Una din ex­­plicațiile po­si­bile pentru acest com­­portament ar pu­­tea consta în fap­tul că românii sînt mai pre­o­cu­pa­ți cu men­­ținerea ierar­­hiilor sociale decît par­­ticipanții o­lan­dezi, ceea ce are le­gă­tură cu trecutul comunist al ro­mâ­nilor, obișnuiți să fie obedienți pe vre­mea aceea”, a menționat lect. univ. dr. Vi­oleta Enea. Într-un studiu rea­li­zat de către un grup de oamenii de știință americani, în România la 10 ani după căderea comunismului, s-a constatat că încă existau urme pu­ter­nice ale ideologiei și că unele dintre ele sînt transmise ti­ne­re­lor ge­ne­ra­ții. Aceștia au afirmat că in­ten­țio­nea­ză să investigheze aspectul în cer­ce­tă­rile viitoare, înainte de a face o ge­ne­ralizare despre întreaga po­pu­lație a României.