Universitățile au început să ardă dosare

Conducerile universităților ieșene sînt puse în fața unei decizii care va schimba fundamental, din nou, felul în care este privit învățămîntul superior. Pe de o parte, reintroducerea examenului scris de admitere în locul concursului de dosare ar putea subția și mai mult șirul de elevi care, anul acesta, abia au trecut de bacalaureat. Pe de alta parte, susținerea unei exami­nări, scrise sau orale, la finalul ciclului de licență, ar putea alunga studenții de la cursurile de master. Mai mult, deși metodologia de admitere și de finalizare a studiilor trebuie încheiată pînă la sfîrșitul lunii viitoare, conducerile universităților ieșene nu se pun de acord în ceea ce privește caracterul obligatoriu al ordinelor de ministru. Legile sînt interpretabile, iar dinspre mi­nister răzbește doar tăcerea.

Conform „Metodologiei-cadru de organizare a examenelor de fi­na­li­za­re a studiilor în învățămîntul su­perior” și a articolului 144 din Le­gea Educației Naționale, universitățile trebuie să-i examineze prin­tr-o probă orală sau scrisă atît pe stu­denții care încheie ciclul de li­cen­ță, cît și pe elevii care doresc să se înscrie la același ciclu. Ținînd cont de faptul că decizia privind felul de organizare a admiterii cît și a exame­nului de finalizare a studiilor apar­ți­ne în mare măsură conducerii fie­cărei facultăți în parte, acestea trebuie să propună conducerii universităților de care aparțin o variantă de desfășurare a evaluărilor în concordanță cu legea.

Mai greu e la oral

La Universitatea Tehnică „Ghe­orghe Asachi” din Iași (UTI), în ciuda faptului că majoritatea facul­tă­ților doresc ca examenul de li­cen­ță să fie sub forma unei probe scri­se, sînt unele care ar prefera evaluarea orală. „Cam 80% au optat pentru examen scris și 20% pentru pro­ba orală, dar termenul pe care l-am dat în ultima ședință de Birou Senat nu a expirat, mai așteptăm pînă pe 29 noiembrie. Va fi o comisie de exa­men în care vor fi incluși, spre exemplu, cinci profesori examinatori pe cele cinci discipline care sînt in­clu­se în programa de analiză. Stu­den­ții se prezintă în fața comisiei de la examenul de diplomă, extrag un bilet, se pun cinci întrebări pe baza acestuia, apoi pregătesc răspunsul și susțin minunata lucrare de di­plo­mă”, a declarat prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gălușcă, secretar științific al Senatului UTI și purtător de cuvînt al instituției de învățămînt superior.

Există însă dificultăți de organizare cînd vine vorba despre un examen oral. În cazul Politehnicii, din comisie ar trebuie să facă parte și cadre didactice care nu sînt speciali­zate pe domeniul de studii în care studentul își dă licența. „La noi e prea complicată comisia asta, ar trebui să mobilizăm o groază de oa­meni. Spre exemplu, cineva are o teză în domeniul echipamentelor. Atunci tre­buie chemat cineva de la matemati­că sau de la fizică, pentru a acoperi toate domeniile. Dar pînă susține lu­crarea îl apucă plictiseala pe ăla cu fizica. Scade nivelul de atenție si mai sînt o grămadă de probleme. Dacă ar fi o comisie care ar face asta în afara examenului de licență și după ce studentul trece de acea comisie să își susțină proba de licență ar fi în regulă, dar e nevoie de prea mulți oameni”, a completat prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gălușcă.

Pe de altă parte, conducerea Uni­versității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) consideră că eva­luarea pe care o realizează membrii comisiei de licență, în momentul în care candidații își prezintă lucrarea, poate intra sub incidența legii ca exa­minare orală. „Știți că la noi este im­plicită proba orală pentru că nu se limitau profesorii la simpla pre­zen­ta­re a lucrărilor de diplomă, noi pu­nem note și pentru proba orală de ani de zile, de cînd s-a renunțat la examenul scris”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Nici licența n-a scăpat

În ceea ce privește evaluarea la finalul ciclului de licență, conduce­ri­le instituțiilor de învățămînt superior vor să opteze pentru o exami­na­re scrisă, dar nu sînt încă decise asu­pra felului în care să arate aceasta. Pe de o parte, o evaluare de acest gen tre­buie să nu repete testele de la sfîr­și­tu­lui ultimului an de studiu. Pe de altă parte, acesta poate fi susținut pe categorii, defalcat pe domenii, fie­ca­re probă într-o zi diferită sau să fie comasat într-o singură lucrare de evaluare. Mai mult, „contează mo­dul în care sînt formulate su­biectele, da­că sînt de sinteză in­ter­disciplinară sau strict tehnice, din disciplinele la care studenții buni au mai dat examene și cei care sînt foar­te buni, în ghi­limele, de vreo două-trei ori. De ce să repet aceste chestii birocratice?”, a precizat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Un alt aspect important este fap­tul că, în forma sa actuală, ordonan­ța nu impune lucrarea de licență pen­tru finalizarea studiilor, lăsînd ale­ge­rea la nivelul universităților. „La noi va rămîne în continuare, pentru că se întîmplă lucrul acesta de 100 de ani. De la început, universitatea a avut lucrare de finalizare a studiilor. A devenit o tradiție și vom rămîne cu lucrarea de licență pentru că aceasta îi structurează pe studenți. Este cu mult mai importantă decît orice altă examinare scrisă la sfîrșitul studii­lor”, a adăugat rectorul UAIC. Însă, chiar dacă universitățile vor decide să păstreze lucrarea de licență ca for­mă de evaluare a studenților, acestea tot vor trebui să îi supună pe viitorii absolvenți unei examinări pentru finalizarea studiilor, fie sub formă scrisă, fie orală.

Șanse mari pentru testele grilă

În ceea ce privește admiterea la cursurile de licență, doar Univer­si­ta­tea de Medicină și Farmacie „Gri­gore T. Popa” din Iași are deja im­plementat un sistem care presupune evaluare scrisă, pe lîngă un concurs de dosare. „La UMF dintotdeauna a fost cu examen scris la admitere și la terminarea ciclului de licență. Pen­tru noi nu este o noutate. Vom organiza și în continuare, așa cum s-au organizat și pînă acum. Nu avem ce să schimbăm, mereu am dat un test grilă înainte de susținerea tezei de licență și întotdeauna s-a dat exa­men de admitere în ultimii an sub for­ma unui test grilă la două materii: biologie și chimie”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, recto­rul instituției de învățămînt superior.

Celelalte universități din Iași nu au stabilit însă forma examenului de admitere, care poate fi scris sau oral. În cazul evaluării scrise, condu­cerile facultăților vor întîmpina gre­u­tăți cînd vor trebui să stabilească probele la care elevii să fie evaluați. „Dau probă la matematică dar ce matematică? Nivelul 1, nivelul 2, matematică pentru căruțași sau care dintre ele? Vom găsi o soluție de compromis, o soluție diplomatică”, a precizat prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gălușcă. Mai mult decît atît, rectorul UAIC consideră că textul le­gii nu obligă la o evaluare prin exa­minare scrisă sau orală, interviul și concursul de dosare rămînînd în con­tinuare soluții pentru admitere. „Ră­mîne la latitudinea fa­cul­tăților; exis­tă mai multe variante. Acum nici nu putem fi eclectici să le includem pe toate în concursul de admitere: in­ter­viul, proba scrisă și știu eu ce altă formă de testare și selecție pe bază de recomandări sau pe baza rezulta­telor școlare. Dar vom realiza și noi o metodologie de admitere, pen­tru că regulamentul de studii pre­ve­de doar admitere într-o formă sau alta, dar nu spune cum anume trebuie fă­cu­tă aceasta”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

În plus, acesta susține că univer­sitățile nici nu ar avea nevoie de o altă admitere decît cea pe bază de do­sare, deoarece, prin evaluarea pe par­curs, profesorii ar putea să-i identifice pe acei studenți „care nu au ce căuta în universitate” și să îi noteze corespunzător. Pe locurile lăsate li­be­re de aceștia, finanțate de către stat, vor putea urca acei tineri care, în ur­ma concursului de dosare, au plătit timp de un semestru taxele de șco­la­rizare. „Există posibilități de a co­rec­ta eventualele erori la admiterea pe bază de dosar și existau și îna­in­te, pentru că intra o masă mare de studenți nechemați. Eu zic că profesorii sînt destul de riguroși și stă­pî­nesc destul de bine materiile ca să trieze studenții. De cînd e sistemul pe bază de dosar n-am constatat ca­zuri flagrante de răsturnare a valorilor intelectuale: cineva care avea nota cinci în liceu să termine cu ze­ce sau cineva care a venit să se afle în treabă să termine cu magna cum laude”, a precizat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Nici în cazul Politehnicii nu s-a stabilit exact o formă finală de exa­minare, dar conducerea universi­tă­ții înclină către un examen de tip grilă. Se va putea elimina orice tentativă de fraudă, dar și corectura va putea fi re­alizată transparent, ne mai exis­tînd ast­fel îndoiala asupra subiectivismul acesteia. „Deocamdată sînt două pă­reri: să fie sub formă de teză sau să fie sub formă de test grilă. Cred că această formă va fi adoptată pentru că împiedică copiatul și se co­rec­tea­ză foarte repede. Rămîne de văzut cît de ușor le va fi tinerilor, dar corectu­ra clasică este parțial subiectivă și se mai pot face, Doamne ferește, aranjamente. La grilă n-ai ce-i face, se co­rectează exact”, a declarat prof. univ. dr. ing. Mircea Dan Gușă, pro­rectorul responsabil cu activitatea di­dactică de la UTI.

Bani mai mulți, locuri mai puține

Înainte însă ca universitățile să se decidă asupra unei modalități con­cre­te de admitere a viitorilor studenți, aceștia trebuie să ia în conside­rare și finanțarea pe care o vor pri­mi de la Minister. Pînă la jumă­ta­tea lunii în curs, Consiliul Național pen­tru Finanțarea Învăță­mîn­tu­lui Su­perior trebuie să finalizeze felul în care vor fi împărțiți banii de la bu­getul de stat către universități. În a­cest an însă, există o modificare a pro­cedurii de finanțare. „Față de 2008, grantul de studii pe student echivalent a scăzut cu mai mult de 40 %. Spre exemplu, la studii umaniste, la licență, se dădeau 3600 lei pe student echivalent, iar în 2011 a ajuns la 2500. Acum însă, discuțiile sînt că CNFIS-ul va acorda granturi mult mai mari, undeva pe la 8500-9000 de lei, pe același exemplu la studii uma­niste”, a precizat rectorul UAIC.

Și ținînd cont de faptul că minis­terul aprobă finanțarea universi­tă­ți­lor în funcție de numărul de studenți echivalenți de la fiecare în parte, odată cu creșterea grantului pentru un singur student echivalent, va scă­dea și numărul de locuri, „fiindcă bu­getul pentru învățămîntul superior nu va putea crește mai mult decît este stabilit. Vom vedea că grantul de calcul va fi de trei ori mai mare decît este acum finanțarea pe student echivalent. Dacă la licență au fost în ultimii 12 ani în jur de 62000 de locuri, anul acesta vor scă­dea, poa­te nu de 3 ori cît va fi diferența dintre granturi, dar cel puțin cu 50%”, a exemplificat prof. univ. dr. Vasile Ișan. Prin urmare, cum nu­mă­rul de locuri nu va fi același ca anul trecut, conducerea UAIC a de­cis să aștepte decizia CNFIS cu privire la felul în care se va realiza fi­nan­ța­rea. Însă, indiferent de cum vor fi dis­tribuiți banii dinspre minister, în­ce­pînd cu anul viitor, elevii vor avea mai mult de învățat dacă vor să ajun­gă la o universitate bună. Cel puțin cei care vor trece BAC-ul.

Cătălin HOPULELE