Universitățile ieșene au pus în raft proiectele de investiții

Instituțiile de învățămînt superior din Iași depind de fondurile europene și de cele oferite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) pentru a-și duce la capăt proiectele de investiții. „Cam­pionii” celor mai îndrăznețe planuri sînt Uni­versitatea Tehnică „Gheorghe Ascahi” (UTI), care a început construcțiile la un bazin olimpic acum 21 de ani, și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), care reconsolidează corpul A din anul 1996. Proiectele acestea nu s-au finalizat nici pînă în prezent din lipsa fondurilor, iar instituțiile de învățămînt superior nu se pot susține din sursele proprii. Cu aceste probleme se confruntă toate universitățile ieșene, deși sînt unele care au reușit să ducă planurile la capăt. Și la timp.

La Universitatea Tehnică „Ghe­or­ghe Asachi” din Iași (UTI), pro­iectul cu cea mai lungă perioadă de implementare este acela care vi­zea­ză construirea unui bazin de înot de di­mensiuni olimpice. Investiția a în­ce­put în urmă cu 21 de ani, dar nici în ziua de astăzi nu s-au aco­perit cheltuielile totale. „Univer­si­ta­tea nu poate susține acest proiect, este vorba de sume foarte mari, mai avem ne­vo­ie de încă trei milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor. Plus că acum au apărut și anumite probleme juridice, cineva are vreo 500-1000 de metri de pămînt sub bazin pe care i-a cîștigat în instanță și îi vrea îna­poi. Însă dificultatea majoră este cea a ba­nilor, dacă ne vin, am putea să îl terminăm mai repede decît ne aș­tep­tăm”, a declarat ing. Bogdan Budeanu, di­rector adjunct al Departamentului de Servicii Studențești (DSS) la UTI.

La Politehnică se mai află în de­rulare proiectul „Reabilitarea și Mo­dernizarea campusului Tudor Vla­di­mi­rescu”, pornit în anul 2007, cu fi­nan­țare din fonduri structurale, care are o valoare de aproximativ 15,5 mi­lioane de euro. Acest plan, spre deo­se­bire de cel al bazinului olimpic, se menține în grafic, în prezent uni­versitatea avînd doar un singur proiect de investiții din cinci propuse la care încă se mai lucrează. „În cadrul punctului trei din listă «Module cogenerative pentru energie electrică și termică», ca­re este în derulare, se va achiziționa o centrală termică în va­loa­re de trei milioane de lei, care va alimenta cam­pusul cu energie termi­că și va fi in­de­pendentă de CET. Es­timăm că lucrările se vor finaliza în luna mai a anului viitor”, a adă­ugat ing. Bogdan Bu­dea­nu. Printre obiectivele deja fi­nali­zate se numără re­abilitarea termică la ni­ve­lul fa­ța­de­lor, acope­ri­șu­lui și par­do­se­lii a 12 că­mine din cam­pus, crearea de rețele termice și elec­trice exterio­a­re, modernizarea a do­uă terenuri de sport și funcționarea cantinei.

Pentru a susține financiar aceste proiecte, conducerea UTI nu a ape­lat la credite bancare, pînă în pre­zent reușind să acopere cheltuielile din sur­se proprii. „La noi nu a fost cazul, dar multe universități, tot din cauza pro­iec­telor europene, au apelat la credite bancare. Noi ne-am protejat destul de bine și nu am împrumutat, cu toa­te că a căra un proiect de acest tip în spate este destul de greu”, a mai pre­cizat directorul adjunct al DSS.

„Cuza” nu a rămas în „perioadă de veghe”

Dacă la UTI proiectele sînt în grafic – cu excepția bazinului olim­pic –, la Universitatea de Ști­ințe A­gricole și Me­dicină Ve­te­ri­na­ră „Ion Iones­cu de la Brad” (USAMV), acestea întîrzie din cauza lipsei de fonduri. „Că­mi­nul studențesc C5 este în­că în stadiu de construcție și nici nu știm cînd va fi finalizat, proiectul a­vînd o valoare de 15 mili­oane de lei. Depindem de minister pen­tru alo­ca­rea acestor bani”, a declarat ing. Adri­an Neagu, di­rec­tor general adminis­tra­tiv al USAMV. Totodată, în­ce­pînd cu luna iulie a anu­lui trecut, la universitate au început lu­cră­rile pentru un fitotron (n.r.: in­stalație specia­lă de mari dimensiuni în care se cultivă plan­te sub lumină, temperatură, umi­ditate, dirijate în sco­puri experimen­tale). Aceasta fa­ce par­te din pro­iec­tul „Institut de Cer­ce­tări pentru Agri­cultură și Mediu Iași” și are ca termen de finalizare vara anu­lui 2013, finanțarea ob­ți­nîndu-se din fonduri structurale în valoa­re de a­prox­imativ 4 mi­li­oane de lei.

Pe de altă parte, conducerea Uni­versității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) întîmpină dificultăți nu doar de ordin financiar. La instituția de învățămînt superior, în momentul de față, din cele 30 de proiecte aflate în derulare, trei sînt prioritare: reabili­ta­rea căminului C5, modernizarea se­rei din Grădina Botanică și consoli­darea laturii de vest a Corpului A. Aici problemele apar „din cauză că se creează un disconfort pentru studenți, care nu pot sta în căminul C5, deoarece nu este gata, sau pentru că nu ne încadrăm în condițiile de se­cu­ritate împotriva cutremurului în ceea ce privește Corpul A al universității. Si­gur că este și nevoie de sume mult mai mari decît cele pe care le vom primi”, a declarat ing. Bogdan Pleș­can, directorul general administrativ de la UAIC.

În ceea ce privește refacerea prin­cipalului corp al universității, aceasta a început în 1996 și pînă în pre­zent nici măcar o treime din clădire nu a fost reabilitată. Despre aceasta, rectorul UAIC, Vasile Ișan, a de­cla­rat că „lucrările de reabilitare sînt foar­te costisitoare pentru că e un mo­nu­ment istoric și ca atare fondurile pro­prii și cele de la minister sînt cu to­tul insuficiente pentru a le des­fă­șu­ra în timpul necesar”.

Proiectul de reconsolidare al că­minului din Campusul „Titu Ma­io­res­cu”, care cuprinde și mansardarea acestuia, va fi finalizat pînă la în­ce­pu­tul noului an universitar, ur­mînd ca tot din toamnă să se înceapă lu­cră­rile la un nou cămin pentru studenții Facultății de Teologie. „La nivel de investiții nu sîntem așadar chiar în perioadă de veghe sau în to­talitate căzuți sub tăvălugul crizei economice. Ca aspect general, în­să, lucrările de in­ves­ti­ții în universitate sînt cam la un sfert din va­loarea pe ca­re o a­veau în perioada 2004-2009. Ne vom gîndi care ar fi o variantă potrivită pentru a crește ritmul lucrărilor, dar nu se pune pro­blema să apelăm la împrumuturi ban­care”, a completat Vasile Ișan.

Mai mult spațiu pentru „Arte”

Întîrzieri ale proiectelor din ca­uza lipsei de fonduri s-au înregistrat și la Universitatea de Arte „Geor­ge Enescu” (UAGE). Planul prin care se vizează extinderea bazei ma­te­riale a universității a început în 2008 și primul tronson inclus în plan ar fi trebuit să fie gata la doi ani de la implementare. Este vorba despre rea­bilitarea imobilului din strada Cuza Vodă (unde se află în prezent rectoratul universității), clădire care a fost preluată de instituția de în­vă­ță­mînt superior printr-un protocol sem­nat cu Episcopia Cato­lică. Însă aces­ta a fost dat în fo­lo­sin­ță abia la în­ce­pu­tul anului 2012 „din motive de fi­nan­țare, în condițiile în care ministerul a făcut eforturi substanțiale pen­tru a susține proiectul; dar nici universitatea nu a apelat la alte mij­loa­ce de substituire a acestor fonduri”, a declarat ing. Dumitru Spă­taru, di­rector general administrativ la UAGE. Investiția totală s-a ridicat la aproxi­mativ 40 milioane de lei fără TVA, jumătate din sumă fiind asigurată de Banca Mondială, iar cealaltă jumă­ta­te de MECTS.

Nu toate lucrările sînt însă în în­tîrziere. În cazul celui de-al treilea tron­son (imobilul din strada Horia nr. 7-9, clădirea fostului rectorat), la care se lucrează în prezent, finan­ța­rea a fost obținută în toamna trecută. „Anul acesta, la sfîrșitul lunii mai, ar trebui să fie gata, avem toate con­di­țiile ca să se respecte termenul pen­tru că avem și finanțarea de la mini­ster, iar Banca Mondială și-a făcut deja treaba. Cu atît mai mult cu cît atunci cînd se lucrează cu finanțări externe, este mai multă rigurozitate în privința onorării termenelor”, a adă­ugat ing. Dumitru Spătaru.

Proiecte derulate pe cont propriu

Dintre toate universitățile ieșe­ne, conducerea UAGE susține că instituția de învățămînt superior suferă de cel mai mare deficit în ceea ce pri­veș­te numărul spațiilor destinate pre­dă­rii. Prin urmare, aceasta a mai înaintat la minister un proiect care vizează tran­sformarea depozitului de la Fa­cultatea de Design și Arte Plas­tice în sală de cursuri.

Altfel se prezintă însă situația la Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” (UMF), unde, în momentul de față, pro­iec­te­le de investiții nu se bazează pe spri­jin financiar european. Dacă la Arte există o contribuție consistentă în a­cest sens din partea instituțiilor de finanțare străine, la UMF proiectele sînt începute din venituri proprii și completate cu surse de la MECTS. Obiectivele principale pe care le ur­măresc aceste planuri sînt consolidarea corpului unde se desfășoară ac­tivitatea Facultății de Bioin­gi­ne­rie Medicală și a Corpului B al uni­versității, unde finanțarea are va­loarea de aproximativ patru mili­oa­ne de lei. „Pentru Ingineria Medicală avem o finanțare de 7milioane de lei și sperăm ca lucrările să fie ga­ta pînă la sfîrșitul anului. De asemenea, lucrările la corpul principal al facul­tă­ții, un alt obiectiv de-al nostru, s-au oprit anul trecut, dar vrem să le continuăm și să le și finalizăm”, a declarat ec. Daniela Druguș, di­rec­tor general administrativ al UMF.

La Medicină nu există, în mo­mentul de față, nici certitudinea unui bu­get pentru proiectele de investiții și, „avînd în vedere că nici pî­nă în prezent nu avem contracte in­sti­tu­țio­nale semnate, normal că si­tuația este grea, pentru că nu știm pe ce fonduri să ne susținem. Uni­ver­sitățile tră­iesc deocamdată din veniturile proprii, ges­tionîndu-și-le cît mai bine cu pu­tin­ță”, a adăugat ec. Da­ni­ela Druguș.

***

Indiferent de motivul pentru ca­re proiectele de investiții zac în rafturile universităților ieșene, acestea pot fi terminate doar dacă instituțiile de învățămînt superior găsesc fonduri proprii. În acest sens, ing. Dumitru Spătaru a explicat demer­sul universităților prin faptul că „ne zbatem să obținem fonduri, dintr-o căciulă trebuie să trăiască toa­tă lumea, or, în ce­ea ce privește fi­nan­ța­rea, cererea este mai mare decît ofer­ta și nu reușim fi­ecare să ne sus­ți­nem pro­iectele. «Zba­tere» este un cuvînt po­trivit pentru ce facem noi, universitățile”. Însă pî­nă cînd brațele minis­terului se vor deschide într-atît de tare încît să cuprindă toate pro­iec­te­le propuse, instituțiile de învățămînt superior au șanse mai mari să se sus­țină singure.

Cristina BABII

Iulian BÎRZOI