Universitățile, mînă-n mînă cu patronul

Mediul universitar ro­mânesc se va schim­ba în viitorul apro­piat. Sau cel puțin asta vor să realizeze cinci ins­ti­tuții de învățămînt superior din țară care-și propun ca, în următorii trei ani, să for­meze o comunitate care va duce la reformarea învățămîntului superior. Cu peste 13 milioane de euro puse la dispoziție prin Fondul So­cial Eu­ro­pean, se dorește crearea unor legături cu me­diul de afaceri, cu li­ceele sau inspectoralele școlare, astfel încît, universitățile să-și schimbe chipul și asemănarea și după cerințele pieței. În cele 36 de luni, timpul în care se va derula proiectul „Co­mu­nitate universitară pentru managementul calității în învățămîntul superior”, ins­tituțiile vor prezenta și dez­volta conceptul de „managementul calității totale”. Toate astea vin în speranța că acesta va fi preluat de întreg spațiul academic înspre „o mai bună reformă”.

Proiectul „Comunitate universitară pentru managementul calității în învățămîntul superior” a fost inițiat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Iași) alăturîndu-se încă patru instituții, membri ai Consor­țiu­lui Universitaria: Academia de Stu­­dii Economice (București), Uni­­­versitatea de Vest (Timișoara), Universitatea Babeș–Bolyai (Cluj-Napoca) și Universitatea Bu­cu­reș­ti. Con­form spuselor managerului prin­ci­­pal al proiectului, prof. univ. dr. Pa­naite Nica (UAIC), scopul principal al acestuia constă în îmbu­nă­tă­ți­rea relațiilor dintre universitate și restul comunității, pentru a promova noua filosofie a „managementului ca­li­tății totale”: „toate acestea presu­pun o serie de activități prin care în­cer­­căm crearea acelui mod de gîn­di­­re «a face lucrurile bine», de a mer­ge înspre calitate”.

Cu alte cuvinte, cele cinci insti­tu­­ții partenere vor organiza o serie de evenimente sau acțiuni adresate gru­­pului țintă. Astfel, acesta este for­mat din: rectori, prorectori și alte per­soane din conducerea universi­tă­ți­lor, experți în evaluare, acreditare și membri din Agenția Română de Asigurare a Calității în Învă­ță­mîn­­tul Superior (ARACIS), membri ai comunității, cît și studenți. Mai mult, cu toate că ele sînt organizate, supravegheate de acestea, fiecare ca­dru didactic sau oricine va fi in­te­re­­sat de acest proiect vor avea acces ne­­limitat la toate proiectele și re­zul­ta­­tele acestora.

Unul dintre cele mai importante obiective constă în așa zisa conexiune cu stakeholderii, care, în acest caz, sînt persoanele și instituțiile din me­diul preuniversitar și din piața muncii. „România stă foarte prost în ceea ce privește legăturile care ar trebui să se creeze între aceste părți”, a continuat managerul pro­iec­­­­tului, dînd drept exemplu și si­tua­ția universităților din străinătate care or­­­ganizează numeroase întîlniri cu re­­­pre­zentanții economici sau cu an­ga­jatorii. „Cînd am fost în Franța, la o universitate, aveau loc întîlniri în­tre angajatori și membrii universi­tă­ții, ai spațiului academic, pentru a ști cum se vor putea organiza în viitor. La noi nu este așa ceva”, a mai adăugat prof. univ. dr. Nica.

Bibliografie obligatorie pentru „bunul mers”

Luate pe rînd, un alt obiectiv al aces­tui proiect constă în crearea unei bi­blioteci online de cunoștințe, ana­li­­­ze și modele din domeniul manag­men­­tului calității. Biblioteca ar fi pusă la dispoziția întregului spațiu uni­versitar și ar trebui să aibă minimum 1000 de referințe. Aceasta ar fi de­veni un fel de bază pentru perso­na­­lul academic de unde să se „ins­pi­re” pen­tru crearea acestor prac­tici de „bună guvernare”. Ul­te­rior ar fi și un soi de liant pentru o mai bună comu­ni­­care între aceste păr­ți implicate în proces, fie că vorbim despre pro­fe­so­ri, conducere sau liceeni or an­ga­ja­tori.

De asemenea, înainte de a fi date pu­blicității aceste idei, se vor organiza mai întîi o serie de analize asu­pra actualelor practici cu referire la ma­­nagementul calității, făcîndu-se o com­parație cu cele internaționale. Ul­terior, după cum spune și coordo­na­­torul adjunct, economistul Cor­ne­lia Medeleanu (UAIC), se vor face o serie de previziuni cu privire la aceste practici: „vom face o serie de studii care vor trata egalitatea de șanse și de gen la accesul funcțiilor de conducere în universități, un studiu privind inserția pe piața muncii, accesul tinerilor la în­vă­ță­mîn­tul superior și, de asemenea, diag­­nosticarea culturii or­ga­ni­za­țio­na­le”. Printre acestea se mai numără și un studiu privind accesul la edu­ca­ție și ana­lize asupra culturii or­ga­ni­­za­țio­na­le în cele cinci universități par­tenere. Referitor la studii, coordonatorii proiectului doresc să pre­zin­­te și un manual de bune practici pentru toate instituțiile de în­vă­ță­mînt superior din țară.

Cît despre relația cu stakeholderii din țară, ea se va stabili, de asemenea, printr-o serie de evenimente. Mai în­tîi va fi analizată si­tua­ția actuală din țară, printr-o serie de stu­dii, văzîndu-se care-i status quo-ul actual sau în ce măsură și cît de repede absolvenții își găsesc un loc de muncă. Ulterior, se vor organiza workshop-uri, dezbateri și întîlniri între cele două părți pentru stabilirea posibilelor relații (de exemplu, vor fi și evenimente precum „Zilele angajatorului”). Conform proiectului, prin astfel de relații va crește accesul la e­du­­cație, iar instituțiile în sine vor fi mo­­dernizate. Ca un efect de domino, par­­teneriatele vor duce ulterior (alături de celelalte obiective atinse) și la îmbunătățire a serviciilor edu­caționale, iar universitățile vor putea să atingă obiectivele Uniunii Eu­ro­pe­ne prin Strategia Lisabona și Eu­ropa 2020.

Braț la braț cu societățile comerciale

Banii necesari au venit pe filiera Programului Operațional Sec­to­rial pentru Dezvoltarea Re­sur­­selor Umane (POSDRU) prin Fon­dul Social European. Din suma de 13,7 milioane de euro, 12 milioane sînt nerambursabili. Iar cu toa­te că proiectul se desfășoară pe o pe­rioadă de trei ani, vor urma încă pa­tru ani, timp în care organismele cre­ditoare vor monitoriza și analiza re­­zultatele și funcționarea în conti­nu­a­re a respectivelor politici.

În ceea ce privește organigrama acestui proiect, cele cinci instituții par­tenere sînt organizate în șase grupuri de lucru, avînd și un Co­mi­tet Consultativ. Din acesta fac parte 11 membri, printre care rectorul UAIC, prof. univ. dr. Vasile Ișan (președintele), trei prorectori ai UAIC, prorectori și directori ai De­par­tamentelor de Manage­men­tul Calității de la celelalte patru ins­ti­tuții partenere, un reprezentant al unui inspectorat școlar, un reprezentant al unei societăți comerciale, cît și unul al Agenției Județene de Ocu­pare a Forței de Muncă.

„Avem aceste șase grupuri de lucru, iar primul este cel care se ocupă cu managementului proiectului, iar din el fac parte managerul de proiect – aici este prof. univ. dr. Pa­naite Nica – un manager adjunct de pro­iect, un economist, un jurist și un secretar executiv”, a adăugat ec. Me­deleanu. Cît despre celelalte gru­­­puri, acestea se împart între „comunicare pentru management universitar”, „cunoașterea cerințelor stakeholderilor” „cultura ins­ti­tu­țio­nală”. Acestea, la rîndul lor, vor avea un număr egal de experți: cîte un responsabil de grup și un raportor, cinci experți seniori și patru ex­per­ți juniori. „Pe parcursul derulării proiectului vor fi implicați în di­ver­se activități și alți experți români și străini, pe termen scurt. În imple­men­tarea proiectului vor fi astfel mi­nimum 100 de experți – pe termen lung sau scurt, din țară sau străi­nătate) și minimum 640 de persoane în grupul țintă”, a precizat ec. Me­deleanu. În grupul „Acreditarea și certificarea” de exemplu, vor face parte și experții ARACIS/ ARACIP, cu toate că ei sînt și în cadrul grupului țintă (se dorește să fie minimum 15 experți). Acest grup nu va emite certificate de acreditare sau calificative (de exemplu, cele oferite de ARACIS chiar), ci doar va veni cu o suită de propuneri în ur­ma analizelor efectuate. „În pre­zent, în România, calitatea în în­vă­ță­mîn­tul superior presupune, în primul rînd, «ceva ce trebuie făcut», este im­pusă prin acte normative. Ma­jo­ri­ta­tea universităților își disipă re­sursele pentru îndeplinirea stan­dar­­delor minime impuse prin me­to­do­logii specifice. Studiile realizate de diverse organisme (de exemplu, ANSIT – Starea socială și asteptările tinerilor din România) susțin că efec­tele reglementărilor nu sînt spec­­taculoase. În acest context, do­rim o abordare voluntară a mana­ge­men­tului calității în sistemul de în­vă­țămînt superior. Calitatea trebuie conștientizată și asumată de fie­ca­re mem­bru al universităților”, a con­ti­nuat managerul adjunct al proiectului Cornelia Medeleanu.

Pe limba Bruxellesului

„Degeaba dezvoltăm un mod de gîn­dire dacă după ceva timp vine o de­cizie și se anulează tot. Un bun exemplu aici este și proiectul la care am lucrat în 2000 (n.r.: prof. univ. dr. Nica a fost coordonatorului pri­mu­­lui top al universităților din țară, însă acesta nu s-a mai publicat), cînd am avut un fond de 8 milioane de do­lari de la Banca Mondială și a fost, într-un final, blocat. Acum aș zice că dacă și cei responsabili au gre­șit o dată, poate că acum ne-am în­vățat lecția”, a continuat coordo­na­­torul proiectului.

În ceea ce privește șansele de reu­șită ale acestui proiect, el crede că cel mai important rol îl vor juca oa­menii care vor lua parte la el. În total sînt peste 700 de persoane care vor fi implicate, însă prin popula­ri­za­rea de către aceștia, el speră ca im­pac­tul să fie cuprindă cît mai mul­ți oa­me­ni, fie că sînt din în­vă-ță­mînt sau din mediul afacerilor.

Dincolo de termenii pe alocuri scoși dintr-un manual de la Bru­xe­lles, proiectul susține, în viziunea prof. Nica, o primă bază pentru o dezbatere serioasă în cadrul mediului universitar. Asta vine în con­di­țiile în care în momentul de față ins­ti­tuțiile și-au pierdut din influența și imaginea lor asupra comunităților, fie ele lo­ca­le sau naționale.

George GURESCU