Cine sînt părinții lui Sailor Moon
Lumea pe jar, Subiectele săptămînii 19 ianuarie 2014 Niciun comentariu la Cine sînt părinții lui Sailor Moon 111Pe lîngă industria de print s-au dezvoltat și alte tipuri de afaceri de la apariția manga.
În copilărie așteptam mereu cu nerăbdare următorul număr din Mickey Mouse, Mac și Cocofifi sau citeam pe nerăsuflate aventurile lui Rahan. Totuși acestea erau destinate doar celor mici, iar adulții priveau cu amuzament la prichindeii care se adunau în jurul unei reviste. Astăzi însă, benzile desenate japoneze, cunoscute drept manga, l-au înlocuit pe Donald Duck cu super eroi cu părul țepos ori cu tot felul de personaje cu ochii mari și haine futuriste. Pînă și publicul lor s-a schimbat, revistele manga fiind destinate tuturor categoriilor de vîrstă, de la puștii de grădiniță pînă la bunicii lor.
Călugării budiști, primii artiști manga
Termenul de manga a apărut la începutul secolului al XIX-lea, artistul Katsushika Hokusai fiind considerat primul care l-a utilizat pentru a-și descrie operele, manga însemnînd de fapt schițe făcute în joacă. Totuși istoria manga este una mult mai veche. Schițele de acest fel au fost create pentru prima dată în secolul al XI-lea de către un călugăr budist care era și pictor. Toba Sojo este cel care a desenat Choju Giga, primul scrol cu desene de tipul celor utilizate astăzi în revistele manga. El a încercat prin intermediul acestora să-și exprime simțul umorului, iar operele sale erau satire ale preoției budiste. Tot el a fost primul care a adăugat cuvinte picturilor sale prin care descria acțiunea și astfel operele sale au devenit dinamice. Ulterior acest fel de desene au început să fie utilizate în diferite documente oficiale. Totuși ele erau dedicate doar unui public restrîns, avînd acces la acestea doar persoanele foarte bogate ori influente.
Revistele manga de astăzi s-au îndepărtat de cele apărute prima dată, care încercau să redea oarecum fidel natura oamenilor, iar binele nu învingea mereu răul. Totuși influența vestică, combinată cu ideea despre moralitate a japonezilor, au dus la crearea unor reviste care au teme precum onoarea, mîndria, respectul față de bătrîni, ori umilința. Unul dintre cei mai cunoscuți artiști manga și printre primii care au îmbinat benzile desenate americane cu stilul japonez a fost Osamu Tezaka. El a creat în 1952 seria Astro-Boy, care a devenit apoi prima manga animată. Tot Osamu a fost cel al cărui stil i-a format pe unii dintre cei mai cunoscuți artiști manga din prezent. Akira Toriyama, creatorul seriei Dragon Ball, Tite Kudo cel care a desenat Bleach, Masashi Kishimoto, părintele lui Naruto, Kazuki Takahashi, creatorul Yu-Gi-Oh! și Eiichiro Oda, cel care a creat One Piece sînt doar cîțiva dintre artiștii influențați de ideile ale.
Ficțiunea, o afacere reală
Astăzi manga ocupă o parte foarte importantă a industriei print din Japonia, avînd o creștere foarte rapidă. Anul trecut în Japonia acest gen de reviste reprezentau o piață de aproximativ 400 de milioane de dolari anual, adică 27% din vînzările totale de carte și 20% din vînzările de reviste. Această industrie s-a extins rapid și în restul lumii, în Europa aceasta fiind o afacere de aproape 250 de milioane de dolari, iar în America și Canada de 175 de milioane. Totuși, Japonia rămîne locul în care acest gen de creații sînt cel mai des întîlnite. De cele mai multe ori creatorii de manga își creează propriile afaceri, lucrează în grupuri mici, de pînă la cinci persoane, dar care sînt afiliate unor companii mai mari. Dacă o revistă devine suficient de populară, aceasta este transformată în anime, denumirea desenelor animate japoneze sau chiar în filme.
Pe lîngă industria de print s-au dezvoltat și alte tipuri de afaceri de la apariția manga. De exemplu în Japonia au apărut manga cafés sau manga kissa, kissa traducîndu-se prin „oameni care beau cafea”, unde se pot citi reviste, discuta sau chiar rămîne peste noapte, ele funcționînd ca niște moteluri pentru împătimiții de manga. De asemenea, site-urile manga au devenit foarte populare și strîng adesea sute de mii de vizualizări zilnic.
În Franța se vorbește japoneză
Cultura manga a apărut pentru prima dată în afara Japoniei în anul 1970, însă desenele au devenit populare abia după 1990, odată cu apariția anime-urilor. Akira, Dragon Ball, Neon Genesis Evangelion și Pokémon au făcut cunoscut acest gen de reviste. Astfel a apărut Studio Proteus, fondat de traducătorul și omul de afaceri Toren Smith care a adus creațiile japoneze și mai aproape de publicul american. Ulterior, mai mulți oameni de afaceri japonezi au deschis mai multe astfel de studiouri, alimentînd în felul acesta o piață care continuă să crească.
Prima serie cu adevărat populară a fost însă Sailor Moon care, între anii 1995 și 1997 a fost exportată în mai bine de 23 de țări, inclusiv în China, Brazilia, Mexic, America de Nord și în cea mai mare parte a Europei. Ulterior au devenit cunoscute multe alte serii, iar în 2008 publicații precum The New York Times, revista Time, The Wall Street Journal și revista Wired au tratat pe larg acest fenomen în diferite articole.
Temele și subiectele întîlnite în manga sînt atît de vaste încît, combinate cu popularitatea lor în Japonia, au dus la adaptarea acestora sub diverse forme, programe sau show-uri de televiziune ori jocuri pe console. De asemenea seriile anime de succes precum și jocuri populare fiind adesea transformate în serii manga care au supraviețuit chiar mai mult decît produsele din care s-au inspirat.
Ocolul pămîntului în pagini de revistă
Spre deosebire de SUA și Europa, unde benzile desenate erau considerate ca fiind adresate copiilor, în Japonia revistele manga s-au adresat mereu unor variații de vîrstă mai largi. Astăzi se încearcă introducerea acestui fenomen și în afara Japoniei, iar termenii din japoneză care denumesc categorii de vîrstă au ajuns să fie folosiți și în occident. De exemplu Kodomo sînt revistele adresate copiilor, Shōjo sînt adresate fetelor și adolescentelor, Shōnen băieților și adolescenților, Josei, Redisu sau Redikomi pentru femeile cu vîrste între 18-30, fiind citite totuși și de bărbați, iar Seinen sînt adresate bărbaților cu vîrste cuprinse între 18-30.
De asemenea, pentru a acoperi un sector cît mai mare de piață, seriile manga au ajuns să dezvolte un număr mare de subiecte și teme, acestea fiind: Acțiune, Aventură, Romance, Sport și jocuri (întreceri sportive), Drame istorice, Horror, Science fiction și fantezie, Mister, Comedie, Sexualitate, Afaceri și comerț, Mahō shōjo (care înseamnă fată magică), Jidaimono / istorice, Robot / Mecha, Shōjo-ai (iubire între persoane de sex feminin), Shōnen-ai (iubire între persoane de sex masculin), Ecchi (conținut erotic), Hentai (conținut pornografic), Yuri (echivalent pornografic al Shōjo-ai), Yaoi (echivalent pornografic al Shōnen-ai).
Iar acestea nu sînt toate denumirile, anual apărînd noi genuri și termeni care să numească aceste creații, la fel cum anual tot mai multe persoane de toate vîrstele devin fane ale acestui gen de artă, manga devenind aproape un stil de viață.
Adaugă un comentariu