Ia și catrința: model pentru Valentino și Dior

De sute de ani, românii au tot confecționat și purtat costume populare, mai ales la sat. Din Moldova, Bihor, Maramureș sau Oltenia există sute de modele pe care oamenii încă le îmbracă. Chiar dacă nu sînt originale, mulți străini plătesc și 1.000 de lei comercianților pentru a cumpăra un costum popular. Fiind brodate cu modele diverse,cu linii, puncte și flori, cîțiva designeri vestimentari internaționali printre care și Dior, Yves Saint Laurent, Tom Ford sau Valentino au copiat aproape complet portul românesc, pe care l-au vîndut mai apoi cu zeci de mii de dolari.

Costumul popular românesc are origini îndepărtate, existînd dinainte ca poporul român să se fi format. Strămoșii noștri, dacii, purtau pantaloni subțiri și strîmți – ițarii de astăzi – și tunici lungi și albe, pe care le strîngeau la brîu cu un chimir de piele sau lînă. Pe deasupra acestora își puneau blănuri de miel, mantii din postav sau pieptare, pe care le prindeau cu agrafe. Femeile se îmbrăcau cu cămași lungi, țesute din pînză, adică ii, pe care le asortau cu o bucată de material făcută din lînă, brodată cu modele mai simple sau mai complicate – catrință sau fotă. Pentru ca ținuta să fie completă, pe cap își puneau un văl mare, transformat în timp în năframă, pe care îl împodobeau cu bijuterii.

Creat inițial pentru a fi purtat în viața de zi cu zi, portul este îmbrăcat astăzi în zilele de sărbătoare sau la concertele cîntăreților de muzică populară. Fiecare regiune a României are cel puțin un model de costum popular, culorile și broderiile diferînd de la un model la altul. Ia românească a fost adusă în atenția occidentalilor începînd cu anul 1940, cînd pictorul francez Henri Matisse a terminat de pictat, după șase luni de muncă, un tablou în care era înfățișată o fată blondă, îmbrăcată cu o fustă albastră și cu o bluză specifică portului popular românesc. A numit opera „La blouse roumaine”. Sursa de inspirație a fost felul în care Elena Văcărescu, Elvira Popescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu se îmbrăcau, dar cea care i-a pozat a fost asistenta sa originară din Siberia, Lydia Delectorskaya. Astăzi, tabloul este expus la Muzeul de Artă Națională din Paris.

Văzînd pictura lui Henri Matisse, în toamna anului 1981, designerul Yves Saint Laurent a făcut o prezentare de modă în care și-a îmbrăcat manechinele în ii de inspirație românească și le-a prins părul în cozi împletite sau în coc. Francezul a motivat că a ales să creeze haine bazîndu-se pe ceea ce iubea cel mai mult la momentul respectiv.

„Bihor, nu Dior”

Unul dintre artiștii vestimentari care a stîrnit multe critici negative din partea românilor este Christian Dior, care a creat un cojoc pentru colecția sa „Pre-Fall 2017”, luînd modelul celor care se poartă în Bihor. Andrea Tănăsescu, care a făcut paginile de Facebook și Instagram „La blouse roumaine”, inspirată de tabloul de la Paris pentru a promova ia românească, a postat pe rețelele de socializare fotografii cu ambele cojoace, descriindu-le ca fiind „Bihor, nu Dior”. Aceasta a cerut casei de modă să recunoască că a copiat modelul binșenesc și a folosit hashtag-ul „#GiveCredit – #BihornotDior”. Ea este și cea care a inițiat proiectul prin care ziua de 24 iunie, de Sînziene, să fie și Ziua Universală a Iei. Haina făcută în Franța a fost văzută de un român care a spus pe pagina sa de Facebook, Ţara Binşului – Terra Beiusensis, că a văzut cojocul într-un cazino din Singapore, unde se vindea cu 35.000 de dolari. Acesta a adăugat că l-a recunoscut fiindcă are și el unul acasă. Ambele sumane sînt îmblănite la margine, au ciucuri roșii și două flori cu patru petale de diferite culori în partea de jos.

Urmăritorii Andreei Tănăsescu au distribuit postarea sa de 5.000 de ori în primele 12 ore, iar nemulțumirile au dus la crearea de către cîțiva croitori și meșteri locali din Bihor a unei colecții numite „Bihor Couture”, unde prețurile produselor sînt mult mai mici față de cele propuse de Dior.

Tot comunitatea „La blouse roumaine” a văzut și postarea de pe pagina de Facebook a creatoarei de modă Tory Burch, care își anunța lansarea noii colecții. Oamenii au observat asemănarea puternică dintre un palton făcut de aceasta și un suman din secolul al XX-lea. După multe comentarii în care românii s-au revoltat, femeia a spus că doar a uitat să treacă referința. Ulterior, aceasta a adăugat că sursa de inspirație a fost cultura africană. „La blouse roumaine” i-a trimis un mesaj creatoarei și i-au spus că ar trebui să specifice că, de fapt, țara de unde ea și-a luat modelul pentru palton este România. Pentru a se scuza de eroarea făcută, Tory Burch a postat un mesaj în care a scris că nu contează de unde s-a inspirat, atîta timp cît ea încearcă să promoveze cît mai multe culturi.

Un alt designer care a folosit influențele românești în creațiile sale este Tim Ford. Pentru colecția de primăvară-vară din anul 2012, el s-a folosit de portul din Făgărași. Într-o ședință foto pentru Vogue, cîntăreața americană Adele a apărut pe coperta revistei purtînd o ie din colecția designerului. „La blouse roumaine” a inițiat o campanie care să lege numele artistei de România, adică atunci cînd cauți pe Google „Adele”, vei găsi și textele în care se scrie că a purtat o ie. În afară de cîntăreață, și actrițele Anne Hathway și Katie Holmes au fost văzute pe străzile din New York purtînd bluze asemănătoare cu ia românească, făcute de Isabel Marant.

Philippe Guilet, un designer francez, a locuit timp de patru ani în România, s-a plimbat pe teritoriile țării, dar cel mai mult i-a plăcut zona Maramureșului, iar ca urmare a acestor călătorii a creat, în 2011, o colecție numită „100% Ro”, ce cuprinde 31 de ținute. Aceasta a fost făcută de Virginia Linul, ajutată de mai multe femei din Bistrița Năsăud, comuna Salva. Hainele seamănă cu cele îmbrăcate de călușari și au fost lansate pe 10 noiembrie 2011 la București, la sediul Ambasadei Franței în România, unde Philippe Guilet era Ambasador al Culturii, iar la începutul anului 2012, colecția a fost lansată și în Paris, la Grand Palais.

Purtate întîi de femeile dace, apoi de bătrînele și tinerele din sate, ușor-ușor, portul românesc a depășit atît granițele, cît și prețurile de acasă. În România, costumul popular este purtat la ocazii, pe cînd în țări precum Statele Unite ale Americii sau Franța, acesta este expus în muzee, unde, probabil, va putea fi „copiat”, peste ani, de alți designeri străini.

de Andreea Cibotariu

Surse foto:

centrepompidou.fr

magazindeartizanat.ro

La blouse roumaine

artapringauracheii.ro