Detectiv la malul mării

Am fost bucuros să aud că acțiunea ro­ma­nului de debut al lui Tudor Ganea se va des­fășura în Faleză Nord, cartierul con­stăn­țean de la malul mării în care am copilărit, în jurul vechii cazemate pe care o exploram cu băieții cînd eram mic, descoperind, printre sti­cle goale și alte gunoaie, revistele deo­chea­te ascunse de boschetarii și aurolacii din zonă, în frunte cu Lițoi. Același Lițoi care este a­cum cîrligul poveștii romanului „Caze­ma­ta” – sinuciderea sa ritualică în vîrful vechii clă­diri construite de nemți pe vremea răz­bo­iu­lui, devenită între timp cîrciuma din cartier.

În prima jumătate a cărții lucrurile se des­fășoară firesc, doar cîteva detalii suprarealis­te făcîndu-și loc pe ici-colo; descrierea car­tie­rului constănțean, prin poveștile pescarilor spuse noaptea la cîrciumă, totul împle­tin­du-se cu elemente de roman polițist, prin ins­pectorul Radu Adamescu, în încercarea sa de a afla ce s-a întîmplat cu trei muncitori care au dispărut în timp ce lucrau la un P+10 ce urma să fie construit peste cazemată, acesta infiltrîndu-se printre bețivii din cartier, cum­părîndu-le beri și trăgîndu-i de limbă des­pre una, despre alta.
Olube, unul dintre personajele cheie ale romanului, le știe și le-a văzut pe toate. El poate să-ți povestească cum pescarii din car­tier își înfig ace de pescuit în pielea de pe mîini, picioare și de pe spate și se aruncă în apă ca să prindă stavrizi sau cum Lițoi se a­runca în cazemată și ieșea în mare, prin niș­te tuneluri subterane numai de el cunoscute.

Dialogul este savuros, mai ales convorbirile din Cazemată, pline de argou și limbaj de cîrciumă: „-Gata, Olube. S-a închis cer­cu’. Acu e rîndu’ tău.
-Borhot! Mai adu’ un rînd la băieții! […]
Ascultă tu la mine că mie aşa mi s-a întâmplat când eram cu nea Baban’. Nu-l ştii tu. A murit demult. El m-a-nvăţat. Radu ziceai că te cheamă? Radu. Aşa, mersi de be­re. Asta-i a şasea? Mi s-a deschis fon­ta­ne­la grav. Noroc!”

În a doua parte a romanului o ia totul raz­na, ca și cum abia atunci și-a făcut LSD-ul e­fectul. Dispariția bufniței desenate în cretă colorată pe cazemată îl face pe inspector să iasă noaptea din apartament și să cerceteze vechea clădire. Într-o scenă halucinantă de un suprarealism narcotic, detectivul începe să descopere secretul cazematei și sursa stra­ni­ilor întîmplări din cartier.

Deși la prima vedere poți avea impresia că ai de-a face cu o lectură ușoară, de va­ră, un roman polițist pe litoral, „Caze­ma­ta”, un debut revigorant în literatura ro­mâ­nească, abundă de imagini spectaculoase și delir oniric.