Sentimente cibernetice

Omniprezentă, tehnologia a de­­ve­nit parte din om, la propriu. La asta fa­ce aluzie replica omului de ști­ință din serialul „Intelligence”. „Teh­no­lo­gia nu este revoluționară este evo­lu­țio­nistă”. Comprimată în sce­ne, relația om-computer stă la ba­za producției. Avînd debutul pe 7 ia­nua­rie în Statele Unite pe canalul CBS, se­rialul prezintă viața unui e­rou na­țional a cărui mutație ge­ne­ti­că rară a permis implantarea u­nui mi­crocip în creier.

Cele 11 episoade reamintesc că ar­mele puternice care cad în mîi­ni­le cui nu trebuie devin Arma­gedon, de aceea cea mai mare companie de teh­nologie, Cybercom, se luptă să ți­­nă proiectul secret. Mafia chine­zeas­­că dorește formarea unei armate, a unei noi generații de oameni-com­pu­­teri și reușește să reproducă micro­ci­pul. Cybercom conectează un om la rețeaua globală de informații, WI-FI și la sateliți printr-un cip. Pro­tagonistul, Ga­briel accesează cu ușu­rință do­sa­re­le secrete FBI și CIA și poate chiar să controleze siste­me­le de securitate. Pen­tru con­du­ce­rea țării el este „Me­canismul”, dar pentru cei cu care lu­crează este o per­soană importantă care are nevoie de susținere per­ma­nentă. Una din ma­rile pro­ble­me ale sale nu re­pre­zin­tă doar faptul că este privit ca un robot, ci și virușii cibernetici care îi pun viața în pericol. Din cauza cipu­lui perceput de or­ga­nism ca al șa­se­lea simț, agentul poa­te suferi ori­cînd o pierdere a ce­lor­lal­te cinci sim­țuri.

Lupta dintre om și tehnologie es­te prezentă în fiecare episod. De aceea, ca și soldatul universal, agen­tul are impresia de multe ori că nu ci­­pul e cel care cedează și că începe să-și piardă  umanitatea.

De-a lungul episoadelor nu sînt prezente gadgeturi tipice spionaju­lui, accentul punîndu-se pe Ga­bri­el și pe competența lui de a lucra cu ci­pul. Însă bombele de mici dimen­si­u­ni care pot fi înghițite și nede­tec­ta­bile pentru că sunt acoperite cu mie­re reprezintă una dintre cele mai in­teresante idei.

Prin crearea acestui se­rial sau a ideii care evidențiază evo­luția rela­ți­ei dintre om și tehno­lo­gie, pro­du­că­torul Michael Seitzman es­te asemenea lui Jules Verne. La fel ca subma­rinul care era considerat la început obiect ficțional, microcipul ar pu­tea cea mai mare armă în timpul u­nui viitor război.

de Ana-Maria BUCUR