Navigator de meserie

„E o pierdere de timp, dar e o plăcere pe care nu poți să o descrii, o plăcere care te face să vrei să fii cel mai bun și să îi poți învinge pe toți”, îmi explică Ovidiu cu ochii holbați. Doi din ultimii trei ani din viața lui au fost irosiți în fața calculatorului. „Nu îmi pare rău, chiar dacă nu am făcut nimic constuctiv”, spune el cu mîna pe mouse-ul care i-a devenit cel mai bun prieten. Joacă opt ore din zi Metin, un joc din mediul online în care cel mai bun din lume este respectat, dar nu văzut.

Ovidiu descrie jocul foarte scurt, din cîteva propoziții. „Ai un caracter cu care trebuie să mergi și să te bați cu animalele cu care te întîlnești. După ce le omori îți dau tot felul de chestii care te fac să crești în level și să te poți lupta cu jucători adevărați pe care nu îi învingi ușor. Și joci, și joci pînă ajungi cel mai bun…”.

Din cauza „pasiunii” lui, îmi spune, începuse să aibă probleme la liceu. Avea absențe și „cînd am avut proba la română oral la bac nu am ajuns pentru că aveam o bătălie cu o gagică din Londra”. A învins-o, dar anul acesta a trebuit să se prezinte la toate celelalte probe de bacalureat. Își amintește că a luat o porție bună de bătaie, pentru că părinții visau ca el să ajungă la facultatea de inginerie mecanică. „Am renunțat la ideea de a merge la Iași (n.r. la facultate) pentru că într-un an de pauză m-am lăsat pe tînjeală și nu m-aș fi ținut de treabă”.

Paznic la cetate

Ovidiu are două vieți: una reală și alta virtuală. În cea din urmă, este un războinic shinsoo. Are doar prieteni cu care vorbește pe forumurile dedicate jocului. În realitate, este un tip înalt și slab cu spatele strîmb, care se îmbracă în haine cu trei-patru numere mai mari decît îi trebuie. De la o vreme, nici la serviciu nu mai stă pînă la terminarea programului. Postul de paznic pe care îl ocupă îl împiedică să ajungă acasă la ce oră vrea. S-a gîndit de multe ori să renunțe la muncă, dar știe că nu i-ar ajunge banii pentru tigările, sucurile și chipsurile pe care le topește în fața calculatorului. Dar a găsit o soluție și la problema cu orele de muncă. „Acum am început să pun bani deoparte să îmi iau un laptop să pot juca și pe la serviciu, că nu se mai poate!”

Victor ILIE