Tinereţe în culori
1001 de chipuri 27 martie 2018 Niciun comentariu la Tinereţe în culori 337
Pentru Dana Ungureanu a fi profesor nu este doar o slujbă prin care trăiește zi de zi, ci un dar de a rămîne mereu tînără și energică. A studiat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași și a devenit profesoară în anul 2003, iar din 2011 pînă azi predă tinerilor de la „Palatul copiilor” din Iași, introducîndu-i în tainele picturii pe sticlă. Pentru Dana să fie la catedră înseamnă să aibă șansa de a le explica nu doar copiilor, ci și părinților, importanța de a te lăsa pradă creativității și de a găsi prin ea, noi portițe către lume.
Vorbește cu însuflețire despre relația de prietenie pe care o are cu părinții ce-și aduc copiii la cursuri, care-i amintesc mereu cît de norocoasă este pentru că a avut întotdeauna sprijinul familiei în a-și urmări pasiunea. Cînd a început să petreacă timp lîngă copii, care o încîntau cu ghidușii de tot felul, a realizat că de fapt toată experiența asta este „izvorîtă din iubirea celor mici” și că aceasta înfrînge oricînd dezamăgirile.
În sala de curs, Dana Ungureanu se plimbă energică printre micii pictori, unora explicîndu-le, pe alţii ajutîndu-i să traseze liniile cu pensonul. „Dacă aș fi Baba Cloanța, nu ar mai veni nimeni la orele mele”, spunea, în timp ce se mișcă frenetic printre bănci, răspîndind zîmbete și încurajări celor ce încă nu și-au dat seama ce pensoane să folosească. Privind-o de la distanță, ți se pare că a devenit și ea un copil, cu un surîs larg și plin de bucurie. „Asta fac eu aici, dau aripi copiilor!”, adaugă Dana surîzînd în timp ce le arată prichindeilor cum să urmeze conturul imaginilor.
Chiar dacă simte că uneori „oamenii nu apreciază și nu înțeleg importanța educației în viața noastră”, nu se plînge de neajunsuri. Aici a visat să fie, pentru că „respiră profesia asta”, după cum recunoaște adesea, și pentru că este foarte ușor să-i învețe pe cei mici, să-i înțeleagă și să-i ajute. La fel ca orice altă meserie, și viața la catedră este plină de surprize piperate cu haz. Acum ceva vreme, un elev de-al ei, întrebat de ce nu a pictat copii în lucrarea sa, deși tema era copilăria, a răspuns scurt – „Copiii mei dorm”.
de Ioana URSACHE
Adaugă un comentariu