Universitatea rătăceşte printre stele
1001 de măști 17 mai 2015 Niciun comentariu la Universitatea rătăceşte printre stele 15În Muzeul Universităţii „Cuza” am mai intrat de cîteva ori, însă niciodată nu era aşa o zarvă. Cultura Cucuteni şi însăşi povestea înfiinţării Universităţii au atras ca un magnet vizitatori de toate vîrstele care au parcurs traseul propus de muzeu sală cu sală. Punctul de plecare, parterul, pictează cu documente şi exponate îndeletnicirile şi obiceiurile uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, civilizaţia Cucuteni.
Deprinşi cu vînătoarea, agricultura şi olăritul, după cum ne dăm seama din desenele de pe pereţi, cei care au lăsat mărturii vase colorate cu negru, roşu şi uneori alb trăiau în colibe mici. Casa lor, redată într-un colţ al muzeului, este făcută din lut şi stuf. „Uite şi-un arc, tati”, spune un copil care mai că ar întinde mîna după „jucărie”, însă studenta care supraveghează sala îi taie elanul. Lîngă arc se ridică un vas grăsun încrestat cu modele, ca un ou de Paşte. Alături, un fel de vatră din lut acoperită cu cîteva paie arată cum îşi găteau cucutenienii nişte turte din cîteva seminţe. „Ştiţi ce este extraordinar la această civilizaţie?”, se adresează prietenilor un tip înalt care pare să fi studiat mai îndeaproape istoria acestei culturi. „S-au descoperit sute de obiecte şi mărturii însă nicio criptă, niciun mormînt în care să se fi găsit rămăşiţe umane şi asta este un fapt unic printre toate culturile străvechi”, spune el, lăsîndu-şi ascultătorii tăcuţi şi uimiţi. Din sala principală, intrăm într-o încăpere mai mică în care ni se transmit „Mesaje peste milenii”. Înconjuraţi de tot de obiecte din lut lucrate de oameni care au trăit în zona Moldovei, Basarabiei şi Ucrainei acum peste 6.000 de ani, zburăm printre stele { cer înstelat în care rătăcim căutînd răspunsuri.
Sus, la etaj, mistria şi ciocanul cu care s-au făcut primele lucrări la temelia noului Palat al Universităţii aduc mai degrabă cu nişte suveniruri, decît cu nişte unelte muncite acum două secole.
Totuşi, obiectele par a fi cele mai căutate din muzeu pentru că toată lumea le pozează şi le admiră cîteva minute, chiar dacă în „Biroul Rectorului” vizitatorii aveau ocazia să afle cine a fost Ioan Strat, primul rector al Universităţii, sau care au fost primele trei facultăţi fondatoare de la „Cuza”. Organizat în funcţie de ştiinţele pe care le reprezintă, primul nivel al muzeului arată ca un laborator în miniatură în care se găsesc aparate de tot felul, vietăţi împăiate, tipuri diferite de minereuri sau tratate după care se ţineau cursurile în primii ani ai Universităţii.
Mansarda muzeului, o sală de curs aeresită, ne invită să medităm la principalele monumente din oraş pictate graţios pe cîteva coli expuse la nimereală. Recunoaştem mai multe biserici şi catedrale, dar ochii rămîn aţintiţi asupra Universităţii, simbolul care a adus modernitatea la Iaşi.
Adaugă un comentariu