Plonjon după stingător
Povești fără timbru 8 noiembrie 2015 Niciun comentariu la Plonjon după stingător 26Ușile largi, dar fragile, din termopan, de la intrarea în Clubul Coopers nu-ți dau impresia unui loc foarte select. Cu toate acestea, de cum înaintezi, peisajul începe să se schimbe. Sala largă, mobilată cu canapele din piele și mese micuțe, care nu îți încurcă înaintarea, nici ieșirea, și mesele de biliard și tenis strînse într-un colț, dau conturul imaginii clasice a unui local studențesc.
Barul se află chiar în Campusul Tudor Vladimirescu, la parterul Iulius Mall. Poate de aceea la ora 19.00 locul este aproape plin și găsesc cu greu o masă, într-un colț. „E frig afară. Nu ar strica să ne putem încălzi”, spune șugubăț un băiat prietenului său, în timp ce aruncă două zaruri și-și suflă în pumni. Joacă table și vorbesc despre fete, călătoriile lor prin Italia și micile furtișaguri la care au asistat.
„Alte localuri, care au crezut că au probleme, au preferat să închidă, însă noi nu știm ce alte măsuri de siguranță am putea să mai luăm”, îmi spune patronul.
În bar se joacă rummy, biliard, cărți sau tenis. La masa din colț, un cuplu se ceartă în șoaptă, dar vocile precipitate li se aud de la cîteva mese distanță. Fumul de țigară se înalță în rotocoale, dînd senzația unei nopți cețoase, cu aerul înecăcios și greu. Caut din priviri un stingător, dar nu se vede niciunul. Îi spun, în glumă, ospătăriței blonde, că sper că au măcar o găleată cu care să stingă un eventual incendiu, dar aceasta mă asigură că sînt suficiente extinctoare după bar și în una dintre magazii. „Nu le putem lăsa aici pentru că ar arăta urît”, se scuză ea.
În caz de incendiu aruncați masa
Deși mă aflu în partea din spate a localului, culoarele sînt destul de largi, iar ieșirea se poate zări în orice moment. Chiar dacă nu sînt geamuri peste tot, unul dintre administratori mă asigură că în caz de nevoie pot fi sparte cele de lîngă intrare. „Ies cu tot cu masă dacă e ceva”, spune bărbatul de aproape 45 de ani, cu părul grizonant. Ici, colo, pereții de beton sînt îmbrăcați în lemn sau sticlă, iar în tavanul fals, de polistiren, sînt ascunse găurile de aerisire care se transformă în guri imense ce pot scoate aerul fierbinte din încăperi.
„Alte localuri, care au crezut că au probleme, au preferat să închidă, însă noi nu știm ce alte măsuri de siguranță am putea să mai luăm”, îmi spune patronul. Îmi arată magazia în care se află stingătoarele, iar lista de avize și aprobări este afișată chiar la intrare, în mai multe panouri protejate de sticlă. Cu toate acestea, se așteaptă la controale din partea autorităților. „Trebuie să-și facă și ei treaba, mai ales că sînt împinși de sus, dar noi sîntem în regulă. Avem și cazinoul de alături și, vă dați seama, nu ne-am zgîrcit cînd vine vorba de siguranța clienților”, îmi spune bărbatul arătînd spre sala cu jocuri de noroc. Chiar și așa, acesta nu exclude posibilitatea unui incendiu, însă este convins că acesta nu ar fi decît unul izolat. „Dacă e să se întîmple, nu ai ce-i face. Însă focul nu are cum să se extindă prea mult”.
Și clienții par a nu se gîndi la posibilitatea ca o tragedie precum cea de la București să se întîmple aici. Mihai spune că vine de patru ani în Coopers și nu s-a temut niciodată pentru siguranța lui, dar asta și pentru că nu și-a pus vreodată problema. „Din cîte știu există două ieșiri, dar numai una e direct afară și e destul de strîmtă. N-am avut probleme vreodată, dar dacă s-ar petrece vreo chestie cu focul, chiar habar nu am cît de pregătiți ar fi aceștia”, spune Mihai. Instinctiv, a început să caute și el, din priviri, stingătoarele pe pereți, și apoi să se-ntrebe cît de repede-ar putea cineva sări barul să le ia, în cazul în care-ar fi nevoie, dacă focul ar fi în partea cealaltă a clubului.
Adaugă un comentariu